365mag.ro logo
 
Cărţi Filme Muzică Diverse
CARTI RARE
 
 
 
Nemira Dumnezeu binecuvanteaza America Category: carti Product #: 28057 4.2 stars, based on 118 reviews Regular price: 15 LEI 9 (Sale ends ) Available from: Executive Objects Condition: Previously owned, in excellent condition In stock! Order now!
carti / Autori romani

Dumnezeu binecuvanteaza America

Preţul iniţial: 15 lei
Preţul: 9 lei, (Economie: 6 lei)
Editură:  Nemira
Cartea a fost tipărită în anul 1995 în 159 pagini, aflându-se într-o stare bună.
În stoc Cartea se află pe stoc şi poate fi comandată, urmând să ajungă la dumneavoastră în 1-7 zile.

Plata se va efectua prin ramburs la primirea coletului.
Share/Bookmark

Dumnezeu binecuvanteaza America de Barbu Petre

Cu mult umor si o surprinzatoare stiinta a scrisului, tanarul autor speculeaza fantasmele romanilor suscitate de America. In realitate, nu e vorba atat de Noul Continent, cat de mizeria mai mult sau mai putin pitoreasca dintr-un bloc aflat in plina degradare pe malul marii.

La fel ca în Moromeţii, romanul lui Barbu urmăreşte destinul unei familii de tip tradiţional, condusă de un tată autoritar, Ilie Hermeneanu (purtînd acelaşi prenume ca şi celebrul personaj creat de Preda) între ale cărui prerogative intră, în egală măsură, să protejeze şi să înspăimînte. Într-o durată restrînsă (de aproximativ nouă luni, de la sfîrşit de august pînă în primăvara următoare), naraţiunea înregistrează evenimentele (unele, nu lipsite de senzaţional) petrecute în viaţa acestei familii care locuieşte la periferia unui oraş maritim, într-un bloc de opt etaje (“«Cu blocul nostru începe ţara noastră, dacă vii dinspre mare!», se mîndrea tata cînd era bine dispus“), în care ocupă un apartament de trei camere. Alături de tatăl pensionar, fost constructor de nave pe şantierul naval (muncitor fruntaş, respectat de colegi, şi turnător la securitate), familia Hermeneanu este formată din mama (menajeră cu jumătate de normă la un hotel, care de la începutul căsniciei sale, de treizeci şi cinci de ani, trăieşte cu spaimă de bărbatul ei şi cu teama constantă că nu-i ajung alimentele) şi trei copii: Marius, fiul cel mare, inginer naval, care a părăsit casa (după ce a ieşit tîrziu şi violent de sub tutela părintelui, administrîndu-i o bătaie) şi, din cît se pare, ţara, emigrînd în SUA; Luiza, fiica independentă, bine integrată în “gaşca de rockeri, bişniţari şi minijupiste“, care renunţă să mai studieze la Facultatea de Drept, preferînd să joace în filme pornografice, şi mezinul nenumit, o natură debilă şi nedesăvîrşită (în urma unei sufocări cu nisip), incapabil să muncească undeva, ale cărui preocupări favorite sînt cititul revistelor literare şi însemnările în caiete personale. De altfel, cu excepţia a două capitole (în care iniţiativa narativă e încredinţată mamei şi Luizei), istoria este spusă din perspectiva acestui fiu: un narator inocent depune mărturie despre destrămarea şi distrugerea familiei sale, ca şi despre o lume complicată şi confuză, înregistrînd cele văzute şi, mai ales, auzite (ca mai toţi inocenţii din literatură, şi acesta joacă rolul de confident şi de arhivar, totodată, al poveştilor celorlalţi). Universul astfel creat, deşi nu exclude o bună notaţie realistă a cotidianului, mizează pe combinarea şi valorificarea de factură expresionistă a două extreme: pe de o parte, violenţa şi murdăria (împinsă pînă în scatologie) şi, pe de altă parte, stranietatea condusă pînă la vizionarism. Violenţa domneşte nu numai în apartamentul familiei Hermeneanu (“Bătaia v-a ţinut uniţi într-o familie“), ci peste tot “în ţara asta de căcat“: în scara blocului (acolo unde oamenii se îmbrîncesc, se lovesc şi se calcă în picioare ca să vadă mai bine o presupusă flotă americană, despre care, mai apoi, se va spune că ar fi fost, de fapt, rusească), la cozi sau diverse întruniri spontane (ca aceea formată în jurul Consulatului american, unde “s-a lansat zvonul că se va forma o trupă de gealaţi care-l vor ataca pe sergentul american de culoare, să-i tragă un toc de bătaie, să-l înveţe româneşte“), în scrisorile de ameninţare primite de domnul Remus, recepţionerul-şef al hotelului sau în discursul furibund naţionalist al domnişoarei Puşa, ghid şi paznic la o mînăstire în care sînt mormintele a doi voievozi necunoscuţi, ca şi în întîlnirile tinerilor, în cursele lor nocturne cu maşini, tancuri, excavatoare (în timpul cărora unii se prăbuşesc striviţi de caldarîm), pe care poliţistul Grigore Postolache vrea să le oprească printr-o baricadă de tomberoane conţinînd explozibil.

Recomandări
Noutăţi
 
Caută:

în branduri
în categorii
în produse
pe Google
Viziteaza magazinul 365mag.ro pe ShopMania
Colectii Edituri Autori Categorii Intrebari frecvente Despre noi Termeni şi conditii Contact Politica de confidentialitate Presa
  © 2010 SC Cartea Veche SRL
powered by ciokix logo API