Filozof și critic literar francez, Gaston Bachelard este considerat întemeietorul criticii literare moderne. (N. 27 iunie 1884, Bar-sur-Aube, Franța - D. 16 octombrie 1962, Paris) Opera: 1928: Studiu asupra evoluției unei probleme de fizică: propagarea termică în solide ("Étude sur l'évolution d'un problème de physique: la propagation thermique dans les solides"); 1929: Valoarea inductivă a relativității ("La valeur inductive de la relativitée");1932: Pluralismul coerent al chimiei moderne ("La pluralisme cohérent de la chimie moderne"); 1932: Intuiția momentului ("L'Intuition de l'instant");1934: Noul spirit științific ("Le nouvel esprit scientifique"); 1936: Dialectica duratei ("La dialectique de la durée");1937: Experiența spațiului în fizica contemporană ("L'experience de l'espace dans la physique contemporaine"); 1938: Psihanaliza focului ("La psychanalise du feu");1941: Apa și visele, eseu asupra imaginației materiei ("L'eau et les rêves, essai sur l'imagination de la matière");1943: Aerul și reveriile, eseu asupra imaginației mișcării ("L'air et les songes, essai sur l'imagination du mouvement"); 1948: Pământul și reveriile, eseu asupra imaginației forțelor ("La terre et les rêveries, essai sur l'imagination des forces");1948: Pământul și reveriile repaosului, eseu asupra imaginilor intimității ("La terre et les rêveries, essai sur les images de l'intimité");1949: Raționalismul aplicat ("Le Rationalisme appliqué");1957: Poetica spațiului ("Poétique de l'espace"); 1960: Poetica reveriei ("Poétique de la rêverie"); 1961: Flacăra unei lumânări ("La flamme d'une chandelle").
