SLAVII IN ISTORIA SI CIVILIZATIA EUROPEANA

Descriere

Una dintre cele mai complicate perioade din istoria Europei central-rasaritene este aceea intinsa intre evul mediu tarziu si zorii timpurilor moderne, un rastimp delimitat de secolele XIII si XVIII. In ciuda predominarii elementului slav, cel putin in aria europeana rasariteana, numeroase alte popoare - germanii, maghiarii, lituanienii, populatiile tarilor baltice, tatarii, turcii, romanii - si-au adus contributii decisive la evolutia istoriei politice, culturale si economice ale acestei regiuni, unele dintre acestea, cel putin vremelnic, exercitand chiar un rol dominant in viata popoarelor slave. Nascut in Cehoslovacia, fostul preot Francis Dvornik a studiat la Paris si Londra inainte de a a deveni profesor de istorie bizantina in cadrul institutiei Harvard University. Distinsa in anul 1962 cu premiul John Gilmary Shea, instituit de Catholic Historical Association, lucrarea sa, Slavii in istoria si civilizatia europeana, a prins contur inca din perioada 1956-1957, cand Dvornik a predat la Harvard University un curs dedicat istoriei si civilizatiei slave intre secolele XIII si XVIII, dar a si publicat, in anul 1956, lucrarea intitulata The Slavs, Their Early History and Civilization. In acest sens, monumentala sa lucrare editata sase ani mai tarziu reprezinta o aprofundare si o extensie considerabila a studiului dedicat de el anterior tematicii slave, raportate la o perioada care a suscitat permanent dificultati de receptie si, nu de putine ori, interpretari eronate: secolele XIII-XVIII. Slavist de prim rang, de o vasta eruditie si adept al studiului meticulos, ingemanat cu abordarea filosofica a temei, Dvornik raspunde in cartea sa unei provocari complexe: plasarea natiunilor slave in centrul studiului perioadei medievale si a celei vestind epoca moderna a Europei de Est si tratarea temei intr-o modalitate organica unitara. La stabilirea celor doua premise de lucru au contribuit, pe de o parte, faptul ca aceste natiuni slave domina in cadrul compozitiei etnice a regiunii, iar pe de alta parte multitudinea trasaturilor lor comune - in privinta istoriei politice, a civilizatiei, a caracterului lor national si a limbii -, in ciuda diviziunilor geografice si culturale. In plus, unitatea slava nu s-a manifestat numai in etapele timpurii ale istoriei acestor etnii, ci si de-a lungul evului mediu si in timpurile istorice moderne, aceasta neputand fi suprimata nici de catre separatiile de natura religioasa. Studiul lui Dvornik se bazeaza pe un vast material documentar, pe invocarea unor surse primare si a numeroase monografii erudite aparute in decursul timpului in diferite tari. Informatia asamblata astfel este de proportii covarsitoare, impresionante, si beneficiaza de un aparat critic de o exceptionala consistenta. Debutand cu un capitol introductiv - trecere in revista a impactului inregistrat de aparitia slavilor pe scena istorica europeana si stabilire a cadrului oferit de continent la inceputul secolului XIII, in special a fazelor luptelor dintre papalitate si imperiile laice -, tratatul dezvolta subiecte cum ar fi relatiile internationale, evolutiile politice si istoria culturala si institutionala a natiunilor slave, in cadrul contextual largit al istoriei vecinilor lor. Cu deosebire bogate in informatii sunt capitolele dedicate istoriei culturii si religiei popoarelor slave. Unele dintre elementele de valoare ale structurii opusului realizat de Dvornik le reprezinta referintele bibliografice de anvergura, prezente in fiecare capitol, altfel spus repartizate tematic, si, in scopul evitarii unor trimiteri abuzive in cadrul lucrarii, prezenta, in unele capitole, a unor scurte sinteze afectate unor subiecte detaliate in alte sectiuni ale volumului. Fara riscul de a exagera, studiul realizat de Francis Dvornik se constituie intr-o performanta majora, punind la dispozitia comunitatii stiintifice de pretutindeni un tratat fundamental al istoriei slave, punct de plecare pentru orice alta abordare integrala a temei sau dezvoltare tematica partiala.