Dosarul Eliade. Jos farsa! Partea ii, vol. IV (1929-1936)

Descriere

In volumul IV sint discutate zece carti ale lui Mircea Eliade (beletristica si eseistica). Capitolele cartii se opresc, pe rind, la scrierile lui Eliade, in dreptul carora sint reproduse opiniile exegetilor: Constantin Noica, Mihail Polihroniade, Ionel Jianu, Alexandru Bilciurescu, Lascar Sebastian, Const. D. Ionescu, Mircea Vulcanescu (Isabel si apele Diavolului), Mircea Vulcanescu, Felix Aderca, V. Damaschin, Emil Gulian (Solilocvii), Camil Baltazar, Mihail Ilovici, Alexandru Talex, Ieronim Serbu, Lucian Boz, Nicolae Rosu, Al. Robot, Cezar Patrescu, Lucian Blaga, G. M. Zamfirescu, Matei Alexandrescu, Camil Baltazar, C. Floru, E. Ar. Zaharia (Maitreyi), Dan Petrasincu, Constantin Noica, Ocatv Sulutiu, Alexandru Talex, Ion Chinezu, Ed. Grozia, Mihail Chirnoaga, Nicolae Rosu, Ion Cantacuzino, Alfons Adania, Pericle Martinescu, Emil Gulian, Dr. Justin Neuman (Intoarcerea din Rai), Ionel Jianu, Octav Sulutiu, Mircea Vulcanescu, Nicolae Rosu, Ion Chinezu, Paul Daniel, Edmond Grozia, C. Gerota (Lumina ce se stinge), Pericle Martinescu, I. Plugaru, M. D. Ioanid, Mircea Stefanescu (India), Paul Barbulescu, Nicolae Rosu, Pericle Martinescu, Ovidiu Papadima (Oceanografie), Mircea Eliade (Alchimia asiatica), Petru Manoliu, Aurel Bogdanescu, Pericle Martinescu, Octav Sulutiu, Ovidiu Papadima, Nicolae Rosu (Santier), Constantin Noica, Emil Cioran, I. Vasiliu, Pericle Martinescu, Gh. Nenisor, Mircea Mateescu, Septimiu Bucur, Tiberiu Iliescu, C. Panaitescu, Dan Petrasincu, Graziella Sotiriu, Mircea Eliade, Gh. Nenisor, Eugen Victor, Al. Philippide (Huliganii). Textele sint preponderent elogioase. De o savoare unica e scrisoarea de reprosuri a lui Constantin Noica asupra Huliganilor. Volumul cuprinde numeroase atacuri de o rara violenta concretizate in articole semnificative extrase din ziarele vremii si din revistele interbelice.

Alaturi de recenzii, eseuri, note, studii de analiza si sinteza, sint reproduse si citeva scrisori cu referiri concrete la cartile respective.

Mircea Eliade (Vremea, 9 sept. 1934): Exista atita rea credinta si atita imbecilitate in publicistica literara romaneasca, in aceasta eterna cafenea in care se macina si se recuza orice buna intentie, orice talent, orice onestitate - incit sa ai geniul lui Goethe si prolificitatea lui Victor Hugo si tot n-ai sa poti schimba ceva. Orice ai face, orice atitudine ai avea, pentru orice ideal ai lupta, reaua credinta si imbecilitate te recuza. Daca experientele tale te ajuta sa cresti, sa te depasesti, sa incerci alte lucruri, sa lupti cu alte nedreptati si contra altor imbecili, se spune ca ti-ai abandonat idealul artei, ca iti pregatesti o cariera politica sau sociala, ca esti, intr-un cuvint, un tradator al misiunii ce ti s-a incredintat. Acesta este mediul literar romanesc. Mediul baietilor destepti, al tuturor lichelelor si ratatilor, al tuturor trepadusilor din redactii, al tuturor neputinciosilor si obositilor care minuiesc fel de fel de arme, dar mai cu seama calomnia - acestia sint adversarii cu care trebuie sa lupte scriitorul tinar...