Triumful Dragonului - China in cel de-al Doilea Razboi Mondial

Descriere

Cartea de fata este teza mea de doctorat, lucrare ce am sustinut-o cu succes in luna decembrie a anului 1983. in ea am cuprins cunostintele acumulate in anii de studii la Universitatea Beijing (1952 - 1956), pe cele câstigate in timpul activitatii mele la Ministerul Afacerilor Externe (1956 - 1966) precum si cele pe care le-am aprofundat si care s-au maturizat in mintea mea, odata cu munca desfasurata in calitate de cercetator stiintific in cadrul Sectiei de Istorie Universala a Institutului de Studii Istorice si Social - Politice. Ea se constituie intr-o sinteza nu doar a cunostintelor livresti retinute din lecturi de-a lungul a trei decenii ci si a celor experimentale inregistrate in contactele directe cu realitatile chineze in cei peste 18 ani petrecuti in China.
Am hotarât sa o ofer spre publicare acum, dupa ce am recitit-o de repetate ori si am comparat continutul ei cu cel al unor lucrari de mare amploare cu privire la razboiul de rezistenta antijaponeza publicate in Republica Populara Chineza, in temeiul unei constatari edificatoare. Ca urmare a aplicarii hotarârii Adunarii Populare Nationale a Republicii Populare Chineze din 24 aprilie 1982 cu privire la lucrarile de istorie ce se cereau a fi elaborate cu prioritate, in China au aparut numeroase lucrari referitoare la razboiul antijaponez. Eu insami am consultat dintre acestea:
- Zhongguo kangri zhanzheng shi (Istoria razboiului de rezistenta antijaponeza al Chinei volumele I - III), elaborata de Sectia de Cercetare a Istoriei Militare a Academiei stiintelor Militare din China. Lucrarea, insumând 1.800 pagini, respectiv 1.581.000 de ideograme, a aparut in anul 1995, cu ocazia semicentenarului incheierii celui de al II-lea Razboi Mondial, si a fost reeditata in anul 2005; - Zhonghua minzu kangri zhanzheng shi (Istoria razboiului de rezistenta antijaponeza al natiunii chineze), elaborata in Sectorul nr. 1 de Studii al Sectiei de Cercetare a Istoriei Partidului de pe lânga Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez, aparuta in 2005; - Ge Li, Kangri zhanzheng shi (Istoria razboiului de rezistenta antijaponeza), aparuta in anul 1985; - ca si câteva numere ale revistei Kangri zhanzheng yanjiu (Studii privind razboiul de rezistenta antijaponeza), a carei publicare a inceput in anul 2005. Am constatat, cu placuta surprindere, ca, in ciuda anilor care au trecut, ea ramâne o lucrare solid documentata, folositoare pentru orice istoric si intelectual român, dornic sa cunoasca evolutia istoriei moderne a Chinei in general si istoria frontului de lupta de pe teritoriul chinez in timpul celui de al II-lea Razboi Mondial, rolul si importanta acestuia in marea conflagratie a secolului al XX-lea, in particular. Analizele intreprinse si concluziile formulate pe baza surselor de documentare aflate la dispozitia mea in anii elaborarii tezei nu si-au pierdut pertinenta si pot constitui si in viitor puncte de pornire pentru studii mai aprofundate si mai detailate. Doresc totusi, in aceasta imprejurare, sa aduc in plus in atentia cititorului câteva date si consideratiuni cu privire la importanta frontului de lupta de pe teritoriul chinez in contextul desfasurarii celui de al II-lea Razboi Mondial si cu privire la pierderile Chinei in cei 14 ani de lupta de rezistenta, date care in momentul elaborarii tezei mi-au lipsit sau s-au dovedit a fi insuficiente. Acestea ar fi: La 18 septembrie 1931, pe teritoriul Chinei a luat nastere primul focar de razboi ce prevestea izbucnirea celui de al II-lea Razboi Mondial, iar rezistenta natiunii chineze a prefigurat rezistenta opusa in intreaga lume agresiunii puterilor Axei. La 7 iulie 1937, pe teritoriul Chinei s-a deschis frontul din Asia al celui de al II-lea Razboi Mondial. Frontul de lupta din China, care s-a mentinut fara intrerupere timp de 14 ani, a constituit in tot timpul celui de al II-lea Razboi Mondial principalul spatiu in care au fost angajate in ostilitati efectivele armatei japoneze. Aici Japonia a fost nevoita sa tina blocate in medie 70% din fortele sale terestre si circa o treime din fortelor sale navale. Operatiunile Armatei Nationale si ale fortelor de guerila, care au blocat aceste efective ale armatei japoneze, au intârziat punerea in aplicare a planului Japoniei de a extinde operatiunile militare spre nordul si sudul Asiei, au zadarnicit planul strategic al Axei de a realiza jonctiunea in Orientul Mijlociu si au facilitat realizarea orientarii strategice a Aliatilor „mai intâi Europa, mai apoi Asia”. Pe frontul de lupta din China, de-a lungul a 3.000 de zile si nopti de lupta, s-au purtat 200 de batalii de mare amploare si 200.000 de batalii mijlocii si mici, au fost nimicite 70% din efectivele armatei japoneze (morti si raniti). Frontul Unit din China, care a rezistat tuturor momentelor de cumpana pâna la sfârsitul conflagratiei mondiale, a contribuit la cucerirea victoriei finale, nu numai a razboiului antijaponez din China, ci si a razboiului antifascist din lume. Operatiunile mobile si de guerila din cadrul razboiului defensiv de uzura de lunga durata purtat pe plan national au constituit o contributie importanta a strategilor chinezi la dezvoltarea teoriei militare si la reconsiderarea rolului strategic al razboiului de guerila - un model oferit altor popoare pentru ducerea razboiului de rezistenta. Conform unor statistici incomplete, pierderile de vieti umane (morti, raniti si disparuti) in China se ridica la 35 milioane din care, 3,8 milioane militari. Aceste date situeaza China pe locul doi, dupa URSS, in privinta jertfelor umane care au facut posibila victoria Aliatilor in cel de al II-lea Razboi Mondial. Pierderile materiale directe ale Chinei se estimeaza a se ridica la 100 miliarde $ SUA, iar cele indirecte - la 500 miliarde $ (la valoarea anului 1937). imprejurarea ma obliga sa reafirm aprecierea ce am datorat-o, pentru sprijinul colegial si solidaritatea morala de care m-am bucurat pe parcursul elaborarii tezei, regretatilor general (r) dr. Gheorghe Zaharia, dr. Milica Moldoveanu si dr. Nicolae Copoiu. Obligata ma simt in a reafirma aprecierea si pentru concursul amabil acordat de colaboratorii Bibliotecii Nationale Beijing si Muzeului Revolutiei din Beijing. tin sa exprim sincere multumiri biroului de avocatura al doamnei avocat Ana Budura, a carei sponsorizare a facut posibila publicarea acestei teze. incredintez cititorilor aceasta lucrare cu speranta ca le va fi utila si cu disponibilitatea de a le afla comentariile si sugestiile, in vederea intregirii reprezentarii noastre despre realitatile din acea parte indepartata de lume.