Asta vara n-a fost vara

Descriere

Format 1/16 (54x84)
I.Ocazie preafericitei intilniri imi iaste recidiva romanesca a Magdei Ursache, de asta data in colectia a Institutului European, cu Asta vara n­a fost vara... Murmur si nu ma retractez. Pe bune: caci auctricea a mai comis fictiuni - una bunaoara pe tema entitatilor marginalizate de Vechiul Rejim cu excluderea din slujbe si multe tribulatii, iar alta abandonata sertarului pentru o vreme si inca un sfert de vreme, Universitatea care ucide, celebrizata la inceputul anului 1995 de Editura Timpul a poetului Cassian­Maria Spiridon, dar si de recenzia , cit o pagina de ziar, ce i­o va fi consacrat Tucu Andriescu in hebdoul bahluvian al Puiutului Holban, semn ca va fi facut valuri opul in orizontul moldav, chiar maricele.

In ele marturiseste Magda despre Epoca de Aur a tovilor Dej & Ceau ori cu privire la Epoca de Argint, plasata sub vocabulul Cucuvaiei ot Cotroceni, epoci agitate, framintate de curentul ideologic, involburate, inlancranjanate, cracanate, perturbatoare de numeroase traiectorii destinale. Fireste, cine marturiseste se si marturiseste. Drept care o intrebare se pune mintenas. Aceasta: Ce stratageme foloseste auctricea pentru a [se] marturisi? Raspunsul vine lin: Multe - mari + marunte. Le­om circumscrie acusica.II. La viata ei va fi practicat Magda... redactia unui saptaminal cultural, invatamintul superior, institutul de cerceturi, vacantele marine, escapadele montane, automobilismul, peregrinarea pedestra, lecturile cele mai obstinate, conversatiile cu oameni hiperinteligenti, conflictele cu obtuzii la nord de linia Marasesti­Oituz, sicanele marginitilor, imbecililor sau ticalosilor, ca si ale institutiilor nivelatoare, inamicele personalitatilor accentuate..

De aici a cules ea imbielsugata materia prima in vederea travaliului ei de imaginalizare a [i]realitatilor imediate, carora din adolescenta va fi aspirat sa le concocteze modelul narational, gratie unei neabatute , prin recurs la inconturnabila a discursului fictional postmodern, unde se revarsa de toate: eseu, notula, scriitura de fragment, intertext citational poetic, prozaic ori paremiologic, autobiografeme des­ si transfigurate, la care se adauga visul secret, dezagreabil unui Umberto Eco, de a atinge inecranizabilitatea, vis si al ultimului Kundera, al celui din Nemurire si Lentoare mai ales..

A nu fi ecranizabil, da, ii un vis esential pentru auctorii dornici sa ocoleasca insatiabilul consum de masa, si mai stiu eu ce.III. Acu, sa nu uitam de stratageme si de promisiunea devoalarii lor. Mai cu seama a unora dintre ele. De fapt, cea mai astutioasa ar fi insusi apelul la fictiune, adica ridiculizarea pretinsului . Pentru Magda, romanul, de orice fel s­ar prezenta la interval, ii povestire la persoana intii; pentru ea, romanul ii istorisire fictionala si, ca orice naratiune - pura ori impura -, nu se poate relata singur, ci carat este de un narator, de un ventilator, de un povestas, carele uneori se intimpla sa fie, chiar in cartile unei instante auctoriale masculine, si o povestasa. .

Numai niste dobitoci de securisti [vai, ce pleonasm! vai, ce pleonasm!] l­au putut lua la intrebari pe Marcel Petrisor pentru ca Lafon, un fost lector francez la Universitatea din capitala, uzita in Crebillon­ sur­Bucarest o naratrice occidentala... ce se amorezeaza de un intelectual valah cu prenume marcelin. Lafon era insurat. De unde faptul ca oxiurii antementionati il apostrofeaza pe M.P. asa: Asadar + deci + prin urmare, eul auctorial nu coincide cu ala naratorial: coincidenta are loc doar in autobiografii, memorii, note informative si alte jurnale. Orice studinte absolvitor al anului intii filologic o stie, fiindca respectiva distinctie functioneaza ca pons asinorum in naratologie. .

Plus de asta, Dostoievski nu ii nici povestasul sau, nici Zosima, nici Karamazovii, nici Katia, nici Grusa, cu toate ca intromite farimele sale existentiale in toate personagiile. La fel, in Asta vara n­a fost vara ..., povestasa ii si nu­i Magda, dupa cum, la palierul istoriilor vehiculate romanesc, Vali Munteanu, Poputoaia, Vasile Ciubica ori Leon is fiinte fictive, de hirtie, oricit ar incerca sa ne convinga de contrariul un Adascalitei, un Gavrila Istrati, un Tucu Andriescu sau altii eiusdem farinae.