Memorii si amintiri

Descriere

Format 1/16 (70x100)
La Ion I. Lapedatu istoria, atit de bine servita de fratele sau prin descifrarea izvoarelor si a semnificatiei acestora, ramine mereu ca o solutie de fundamentare pentru abordarea fenomenului economic. Studiile sale se localizeaza foarte precis si il angajeaza cu sugestii bine argumentate sau cu note critice de ordin social si economic . Abordind realitati evidente, economistul s-a aratat preocupat, inca din timpul studiilor universitare, de analiza. Acumularea de capital si resorturile acesteia, relatiile de proprietate - cu deosebire in privinta pamintului -, ocupatiile lucrative si mecanismele bancare indica in cazul sau un spirit de tenta interpretativa, dublat de o viguroasa dialectica a prezentarii procesului cauza-efect-remedii. Ca economist, Ion I. Lapedatu a retinut ceea ce se dovedea esential, major ca pondere in societatea transilvaneana contemporana siesi. Pentru el, taranimea romana si agricultura pe care aceasta o practica au constituit subiect si reper, esentiale, in proiectarea si conducerea actiunii economice, bancare cu deosebire . Ramasa in urma sub raport tehnologic, aceasta categorie sociala ajunsese la un prag de saracie care predispunea la disolutia ei iar fenomenul imigrarii fara intoarcere spre paminturile americane ale fagaduintei indicau in buna masura drama sa. Intr-un astfel de moment istoric, cind se cerea o categorica interventie, procesul disperat al destararii va fi fost atenuat in parte si prin mijloace financiare incurajatoare, ce au readus sau mentinut speranta.

De aceea, pentru Ion I. Lapedatu taranimea romana era privita in cadrul unui tablou economic, remarcind decalajele enorme social-economice dintre stapinii (de regula maghiari) si stapinitii tarani romani. Spirit corect, lucid si intelept, economistul nu a studiat realitatile in cauza cu resentimente, in mod nejustificat expuse, ci foarte pragmatic. El a observat ca aceasta categorie se afla transpusa intr-o ordine de lucruri . Asa ca, pentru taranul roman, proclamata era a libertatilor individuale - sustinuta de propaganda dualista austro-maghiara - era de neinteles, trebuind cautate si gasite remedii prin alte mijloace . Tocmai din asemenea ratiuni, Ion I. Lapedatu ne apare valoros prin practica sa in bancile unde a lucrat, asezindu-si demersurile in serviciul taranimii transilvanene. Desigur ca, el nu a fost singular in cele intreprinse, inaintea sa altii instituind si consolidind sistemul bancar profitabil categoriilor sociale sarace. Caci interesele romanesti de acest tip au putut fi mai bine servite abia dupa 1872, cind s-a creat, in sala ASTREI din Sibiu, Banca . Trebuie sa precizam, totusi, ca in epoca (la 1871), sasii dispuneau de 10 institute de credit, maghiarii de 12 iar romanii transilvaneni doar de unul, acestia din urma ajungind sa detina, la 1898, un numar de 75 de stabilimente de acest fel, ce afirmau un adevarat sistem bancar .