Cartea Mironei

     

Desi nu se compara cu un alt roman al scriitoarei, Panza de paianjen, Cartea Mironei este totusi o carte exceptionala. Personajul principal, Mirona este o tanara plina de energie care isi povesteste viata pe masura ce citim romanul. Aflam despre fascinatia fetei pentru bunica sa, Fana, despre mama, matusile ei un pic ciudate. Aflam amanunte despre viata sa, despre visele si dorintele sale. Cartea Mironei este, dupa parerea mea, o carte a trairilor, a amintirilor si a sperantei. “În ce mă priveşte, când apune soarele mă gândesc: A mai trecut o zi. Încă o zi în care n-am făcut nimic. Iar când răsare soarele, nu ştiu încotro să apuc, pe ce drum trebuie să merg, unde vreau să ajung. Eram sigură că fericirea există undeva, dincolo de zidurile casei noastre. Că într-o zi voi pune mâna pe ea, aşa cum pui mâna pe o ceaşcă sau pe scoarţa unui copac. Că dragostea este supremul miracol…” Mi-au placut descrierile ample, atat ale personajelor cat si ale locurilor sau interioarelor caselor. Mi-a placut atmosfera cartii, felul in care autoarea scrie. Si ca sa va starnesc curiozitatea de a citi cartea, v-as intreba ce o face atat de speciala pe Mirona? Eu zic ca este energia care ii tasneste din felul ei de a fi, impetuozitatea cu care traieste fiecare clipa…In ceea ce priveste literatura romana, este una din autoarele mele preferate de la capitolul femei care au scris. Si asta numesc eu literatura adevarata, o literatura care place, care te face sa visezi si te sensibilizeaza in acelasi timp. Va recomand aceasta carte! “Nu trebuie să trec prin viaţă fără să las o urmă, o lacrimă, o tresărire din câte am avut pentru tot ce mi s-a părut frumos şi bun…”