Cibinium, 2001-2005. Identitate si globalizare in secolul XX. Cercetare si reprezentare muzeala

Descriere

Volumul VII al publicaţiei Cibinium prezintă în cele 470 pagini ale sale lucrările susţinute în luna decembrie a anului 2005 cu prilejul sesiunii ştiinţifice dedicate aniversării Centenarului Muzeului „ASTRA”. Păstrând tipicul volumelor anterioare, şi în acest număr se evidenţiază experienţa colectivului de cercetători şi muzeografi sibieni dar şi a colaboratorilor Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”, pe toate planurile activităţilor cu specific muzeal: concepţie tematică, metodologie şi tehnica organizării muzeelor în aer liber, evidenţa, depozitarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural, relaţia muzeu-public vizitator.
Publicaţia debutează cu saluturile rostite în deschiderea manifestărilor dedicate aniversării muzeului de prof. dr. Corneliu Bucur, dr. Virgil Niţulescu, prof. dr. Ilie Moise. (au elogiat rolul pe care Muzeul „ASTRA” l-a avut în cei 100 de ani de existenţă pentru etnomuzeologia naţională, cu referire la programul Tezaure Umane Vii şi la publicaţiile editate de muzeu) şi dr. Valer Pop (salut din partea colegilor de la Muzeul Judeţean Mureş).
Lucrările prezentate în cadrul sesiunii au fost structurare în următoarele secţiuni:
I. Rolul patrimoniului cultural naţional în definirea identităţii etno-culturale, în context european şi universal, cu referire la următoarele teme: problema fundamentară a ştiinţei şi etnomuzeologiei româneşti, prezervarea patrimoniului etnografic, patrimoniu digital, amenajarea adăposturilor pastorale ţărăneşti, cercetări în satele depopulate din sud-estul Transilvaniei, organizarea interiorului tradiţional, cămaşa femeiască din colecţia Muzeului „ASTRA”, ceramica de Horezu, programul „Tezaure Umane Vii” şi Muzeul „ASTRA”. Amintim între semnatarii articolelor pe: Corneliu Bucur, Steluţa Pârâu, Irina Oberlander Târnoveanu, Corina Mihăescu, Augustin Goia, Ligia Fulga, Valer Pop, Aurelia Diaconescu, Aurelia Cosma, Mirela Lebu, Elena Găvan, Ada Maria Popa, Maria Borzan, Mirela Creţu, Adina Vărgatu, Raluca Andrei, Gabriel Bucurstan etc.
II. Multiculturalitate – coordonată esenţială a culturii şi civilizaţiei europene, cu referire la: românii din sudul Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Ana Grama), implicarea instituţiilor muzeistice în cercetarea problematcii multiculturalităţii (Daniela Bălu, Viorel Ciubotă), târguri anuale în Sibiu (Claudia Urduzia), colecţia de cahle a Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus” (Karla Roşca, Karoly Szoks Fulop), icoana pe sticlă, oglindă a multiculturalităţii transilvane (Aurel Dragne), mănăstiri franciscane din judeţul Hunedoara (Cristina Ploscă), altarele poliptice din bisericile evanghelice transilvănene, secolele XV-XVI (Simona Malearov).
III. Patrimoniul Tehnic – indice şi martor esenţial al progresului cultural-istoric, reuneşte articole ce au în prim plan rezultatele cercetărilor întreprinse în perioada 2001-2005 de muzeografi şi cercetători din muzeele în aer liber, astfel: Reprezentarea „Complexelor de industrii populare” în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” (dr. Corneliu Bucur), Patrimoniul tehnic al Muzeului Naţional al Agriculturii (Răzvan Ciucă şi Aurel Strâmbeanu), Colecţia de mijloace de transport şi reprezentarea acesteia într-un pavilion specializat din Muzeul în aer liber „ASTRA” (Valer Deleanu), Inventică şi creativitate tehnologică în practicarea industriilor populare (judeţul Caraş Severin) (dr. Mircea Tăban), Construcţii pastorale din piatră din zona alpină – Vârciorova (Marius Gherghel), Studiul complexelor de instalaţii hidraulice din localitatea Rebrişoara, judeţul Bistriţa-Năsăud (Remus Iancu), Piuăritul în Mărginimea Sibiului. Perspectivă evolutiv-tipologică. Reprezentare muzeală (Marius Streza), Instalaţiile hidraulice ale Răşinarilor (Mihaela Văcar).
IV. Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural, cu referire la activitatea de conservare-restaurare a patrimoniului muzeal, metode şi produse noi utilizate în acest domeniu, colaborarea muzeu-universitate (secţia de conservare-restaurare). Au susţinut în cadrul acestei secţiuni intervenţii: Maria Cristina Timar (despre restaurarea mobilei la Universitatea „Transilvania” din Braşov), Mariana Prună, Octavia Zeleniuc, Livia Bucşa, Ileana Chirtea, Valeriu Olaru (despre activitatea Laboratorului de restaurare-conservare a Muzeului „ASTRA” în perioada 1905-2005), Octavian Ciocşan, Florin Rogneanu, Doina Bogdea, Valentina Iasinschi, Silviu Ciocşan (despre lucrările de conservare-restaurare necesare pentru strămutarea bisericii din Dretea, judeţul Cluj), Marta Guttmann (despre Centrul de pregătire al conservatorilor şi restauratorilor), Rodica Dinulescu şi Iulia Teodorescu (despre conservarea obiectelor textile cu valoare de patrimoniu expuse în locaţii neconvenţionale), Iov Tolomei (despre conservarea şi expunerea monoxilei de pe râul Siret).
Volumul se încheie cu o bibliografie selectivă de specialitate realizată de Daniela Muntean şi date despre autorii prezenţi cu articole în paginile publicaţiei.
Cibinium a fost pregătit editorial în cadrul Editurii „ASTRA MUSEUM” şi tipărit, cu sprijin financiar al Ministerului Culturii şi Cultelor, la tipografia Altip SA, Alba Iulia, în condiţii grafice foarte bune.