Are dreptate sau nu, e patria mea!

Descriere

Idei despre lumea noastra si istoria ei, despre lumea care a fost si este sau despre cea care ar fi putut fi. Pe firul acestor idei, omul - cel ce gîndeste si cel despre care se gîndeste, uneori în pace, niciodata împacat.

O monografie extrem de interesanta, ce urmareste dezvoltarea eforturilor de propaganda în politica externa a statelor balanice pe parcursul unui secol a carui istorie a determinat granitele actuale. Sunt analizate încercarile fiecaruia dintre aceste state de a atrage simpatia si sprijinul opiniei publice si guvernelor tarilor occidentale în vederea afirmarii lor ca state independente si medierii conflictelor teritoriale din peninsula, începând din prima jumatate a secolului al XIX-lea, marcata puternic de trezirea constiintei nationale a popoarelor aflate sub dominatia unor mari imperii, si pâna dupa primul razboi mondial, care a retrasat harta Europei. O mare parte a cartii este dedicata României, la vremea aceea cea mai dezvoltata dintre tarile balcanice si considerata adeseori un partener real de discutie de catre statele occidentale a caror voce conta în alcatuirea României moderne.

Ivan Ilcev: Ideea acestei lucrari este destul de veche. Ca student, am facut lucrarea de diploma pe tema politicii britanice în Balcani în timpul primului razboi mondial. Rascolind prin rafturile cu cataloage vechi ale Bibliotecii Nationale &quotSfintii Kiril si Metodii" si ale Bibliotecii Universitare, am descoperit un lucru interesant si surprinzator, si anume ca în anii din preajma razboaielor din 1912-1918 la noi s-au publicat multe brosuri, dar si carti mai groase în limbile engleza, franceza, germana, italiana si rusa. în aceste carti unii dintre cei mai cunoscuti istorici si politicieni bulgari, precum si multi autori cu nume putin cunoscute pentru mine pe atunci se straduiau sa explice cauzele care au determinat intrarea Bulgariei în razboi. Dupa catastrofa de la Dobro Pole din primavara anului 1918, în lunile în care s-a desfasurat Conferinta de pace de la Paris, acestia au încercat sa convinga opinia publica europeana de dreptatea cauzei Bulgariei. Era limpede ca se punea o problema de propaganda, si nu de o propaganda dusa de una din tarile mari în Bulgaria, cum as fi fost tentat sa cred, ci dusa de Bulgaria în strainatate. Am vorbit despre descoperirea mea cu unul din asistentii tineri la acea vreme, care era interesat sa studieze aceeasi perioada cronologica. Acesta m-a încurajat. A vazut brosurile, a considerat ca în ele se poate gasi material pentru un articol interesant si mi-a spus ca ar fi bine sa continuu. Dupa aceea, timp de câteva decenii, alte probleme au amânat temporar interesul meu pentru aceasta tema, fara a reusi însa sa-l elimine complet. Adunam atent din diverse colectii de arhiva pâna si cele mai mici fragmente de material, care mi-au largit conceptia asupra temei. Am început sa studiez si bazele teoretice ale propagandei. Treptat, mi-am explicat unele momente importante. în primul rând, propaganda în politica externa a Bulgariei nu poate fi examinata ca un fenomen aparte, desprins si izolat de propaganda altor tari balcanice. Al doilea: ca propaganda în timpul primului razboi mondial si al Conferintei de pace de la Paris este, daca ne permitem o expresie extrem de mult folosita, doar vârful aisbergului. Pentru a-mi explica cum s-a ajuns la aceasta explozie de propaganda activa a trebuit sa ma întorc cu decenii în urma, pâna la crearea primelor state independente în Balcani în epoca moderna. A treia problema a fost ca putini istorici si-au aratat interesul pentru aceasta tema. în timpul elaborarii lucrarii au aparut zeci de probleme suplimentare. Este peste puterile unui singur cercetator fie si numai sa le evidentieze, daramite sa le gaseasca si solutia. Cele mai importante au fost legate: de amplitudinea sau stabilitatea schimbatoare în întelegerea esentei intereselor nationale ale diferitelor tari balcanice, de mecanismele de influentare a constiintei de masa, de rolul intelectualitatii si mai ales al oamenilor de stiinta în crearea statelor moderne si formularea obiectivelor lor politice, de crearea într-un timp uimitor de scurt a unor stereotipuri stabile în constiinta oamenilor de stiinta din toate tarile balcanice, stereotipuri care le-au permis nu numai sa falsifice adevarul cu buna stiinta, cât mai ales sa nu-si puna întrebari incomode - întrebari de altfel normale în orice analiza stiintifica obiectiva; de imaginea tarilor si popoarelor balcanice si opinia asupra politicii lor în Europa si Statele Unite; de propaganda în politica externa ca o parte inseparabila a obiectivelor de modernizare a tarilor balcanice. într-un fel sau altul, lucrarea s-a extins neverosimil fata de planurile initiale, acum este în mâna cititorului si acesta poate aprecia singur daca n-ar fi fost mai bine sa-l ascult pe asistentul tânar de atunci si sa fi scris articolul propus de acesta.