Legea Parteneriatului Public-Privat. Comentarii si adnotari

Descriere

Ca modalitate de cooperare intre sectorul privat şi cel public in scopul realizării unor proiecte de interes public, parteneriatele public-privat revin in atenţia legiuitorului roman prin Legea nr. 178/2010, intrată in vigoare la data de 4 noiembrie 2010. O revenire in sensul pozitiv, a reglementării la nivel de lege completată de norme metodologice, dacă avem in vedere istoria sinuoasă a acestui tip de contract public in Romania.
Reglementat in cursul anului 2002 printr-o ordonanţă a Guvernului (Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat), parteneriatul public-privat a rămas fără o aplicare practică semnificativă pană la data abrogării acestei reglementări in cursul anului 2006 odată cu intrarea in vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Ulterior acestei abrogări, absenţa unei reglementări exprese nu a fost considerată de autorităţile publice din Romania un impediment pentru utilizarea parteneriatului public-privat ca formă de finanţare a unor investiţii de interes public major, acesta fiind structurat in special pe baza contractelor de concesiune, consacrate legislativ. De altfel, această practică a servit ca argument, deşi nu singurul, pentru contestarea necesităţii noii reglementări.

Presupunand o impărţire a riscurilor intre autorităţile publice şi investitorul privat şi finanţarea de către acesta din urmă a unor obiective publice, parteneriatele public-privat sunt folosite in cele mai diverse sectoare, atat in cele profitabile, cat şi in cele care nu presupun neapărat producerea de venituri. Banca Mondială şi alte instituţii internaţionale cu rol semnificativ in finanţare au afirmat in mod repetat importanţa participării capitalului privat in realizarea investiţiilor de interes public. Uniunea Europeană, la randul său, a adoptat documente importante referitoare la rolul jucat de parteneriatele public-privat in realizarea marilor proiecte de interes naţional sau comunitar, atat la nivelul Comisiei, cat şi la nivelul Parlamentului.

In acest context, ne propunem o analiză a reglementărilor in vigoare cu privire la parteneriatul public-privat, sub forma unui comentariu care să imbine perspectiva naţională cu cea comunitară. Sunt parcurse astfel elementele necesare inţelegerii reglementării şi a implicaţiilor sale, incepand cu perspectiva istorică a dezvoltării principiului respectiv, continuand cu fundamentarea sa teoretică şi racordarea cu instituţiile relevante ale dreptului, avand in vedere in permanenţă dimensiunea comunitară şi prezentand jurisprudenţa relevantă, precum şi exemple preluate din practica acestui tip de contracte.
Comentariul are o parte generală, in deschiderea lucrării, care prezintă evoluţia conceptului, de la considerentele apariţiei sale ca alternativă la privatizare şi incadrarea sa in teoria „noului management public” la elementele ce caracterizează cele două mari „curente” de abordare şi reglementare corespunzătoare sistemului anglo-saxon (in special structura „Private Finance Initiative” din Marea Britanie) şi sistemului francez (cu istoria sa complexă legată de concesiunile de lucrări şi servicii publice), precum şi modul de receptare a acestor aspecte in reglementarea romanească. In partea sa specială, comentariul este structurat pe problematici majore, cu prezentarea textului legii şi a textului normelor metodologice, urmate de o analiză avand ca scop descrierea principalelor probleme care trebuie avute in vedere la aplicarea textului respectiv şi a modului de interpretare in raport cu alte acte normative aplicabile. Sunt de asemenea prezentate reglementările comunitare incidente, precum şi jurisprudenţa relevantă, cu trimiteri la exemple de probleme apărute in cadrul unor contracte de parteneriat public-privat şi modalităţile de soluţionare a acestora.
O carte interesantă atat pentru practicienii care sunt implicaţi in astfel de proiecte de parteneriat public-privat, cat şi pentru cercetătorii interesaţi de specificul aplicării acestei structuri in cadrul legislativ naţional.