Prințul din negură

     

Personajele si intrigile au venit din interesul meu profund pentru povestile infricosatoare cu mistere, si din ambitia de a ma apropia ca scriitura de scoala gotico-victoriana, combinata cu o tehnica vizuala moderna, dinamica. Desigur, povestile vin din tine, din inima, asa ca in timp ce scrii despre fantome si spirite malefice, de fapt incerci sa te lamuresti ce e cu viata ta, cum sa-ti folosesti experientele…

     

Carlos Ruiz Zafon are de ce sa trezeasca invidii in lumea literara. Este un fenomen editorial. Prima carte a seriei, Printul din negura, este si cea cu care Zafon a debutat ca scriitor. Actiunea este plasata in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, cind familia lui Max se refugiaza din calea bombelor intr-o mica asezare de pe coasta Atlanticului. Iar ceea ce parea sa fie un viitor plicticos si prafuit pentru baiatul de 13 ani si sora sa mai mare devine un loc plin de povesti sinistre, mistere si pericole. Casa in care s-au mutat are o istorie sumbra, in apropiere exista un cimitir ale carui statui nu stau incremenite, epava din golf isi cere noi victime, iar un personaj intunecat cu aspect de clovn s-a retrezit la viata, vinind un suflet ce i-a fost promis. Impreuna cu noul lor prieten localnic, copiii vor trai o aventura ce le va marca viata.

     

Carlos Ruiz Zafon este Charles Dickens-ul nostru contemporan. Prin povestea Printul din negura a reusit sa readuca in lumea de azi valorile perene ale dragostei si prieteniei. Printr-un puzzle de magie si loialitate, construieste un roman cu intriga, scris precum un scenariu de film. Cititorul este tinut cu sufletul la gura din primele pagini (...).

     

Cu cartea Prinţul din negură, Carlos Ruiz Zafon îşi începe cariera. Aceasta a fost scrisă în anul 1993, căreia i s-a decernat Premiul Edebé. Carlos Ruiz Zafon s-a născut pe 25 septembrie 1964, la Barcelona. Este un scriitor spaniol. Şi-a început munca în publicitate, a colaborat la ziarele “La Vanguardia” și “El País” și, pentru câțiva ani, a locuit la Los Angeles, unde a lucrat ca scenarist. Este autorul a șapte romane, printre care La Sombra Del Viento („Umbra vântului”), un best-seller vândut în peste 10 milioane de exemplare. Operele sale au fost traduse în 35 de limbi și au primit numeroase premii internaționale. Romanul El Juego Del Ángel („Jocul îngerului”) a beneficiat de un tiraj inițial record, de un milion de exemplare. Prinţul din negură a apărut în România în 2011, fiind tradusă de Alina Ţiţei. Titlul original este El Príncipe De La Niebla. Este o carte în care realul şi fantasticul se îmbină formând un tot unitar. Îi mulţumesc colegei mele pentru acest minunat cadou! Ştiam că trebuie să mă aştept la ceva altfel de la Carlos Ruiz Zafon. Iar când m-am apucat s-o citesc nu m-am putut opri. Fascinează încă de la primele rânduri. E science-fiction într-o anumită măsură. E deosebit modul în care autorul reuşeşte să introducă cititorul în lumea războiului, a misterului ce ni se va revela în final. Suntem în anul 1943, în plin război. Familia Carver hotărăşte că soluţia cea mai bună pentru a evita războiul e mutatul pe litoral, într-un orăşel de provincie de pe malul Atlanticului. Povestea Prinţului din negură, însă îi face pe Max şi pe Alicia (doi din cei trei copii ai familiei) să vadă într-un alt mod ceea ce se întâmplă; ceasul de la gară, care merge în sens invers, apoi pisica pe care ’’o adoptă’’ Irina. Roland, noul lor prieten, le povesteşte despre acest prinţ, pe care bunicul său îl cunoscuse. El este în stare să îndeplinească orice dorinţă, dar pentru un preţ uriaş. Mulţi se încumetă, neştiind care ar putea fi dorinţa unuia ca Prinţul din negură. E prima carte citită a acestui scriitor, şi pot spune că m-a impresionat. zafon Ce legătură există între Prinţul din negură, familia Carver şi Roland? În primul rând, familia Carver se mută în casa unde acum mulţi ani trăise soţii Fleischmann şi copilul acestora, care murise înecat. Ceea ce e mai interesant vă las descoperiţi din lecturarea cărţii. Ca orice produs, cartea are puncte forte şi puncte deficitare. Punctele forte sunt povestirile în ramă, care plac cititorilor, descrieri scurte, neplictisitoare, iar un punct deficitar ar putea fi momnetele de neînţelegere din partea cititorilor, indirect lipsa autorului de lămuriri. Cred că poate fi citită de oricine, pentru că oferă diferite stări emoţionale. De la teamă la bucurie, de la nelinişte la calmare şi relaxare. Citat: ’’Vârsta te face să vezi anumite lucruri. De pildă, acum ştiu că viaţa unui om se împarte practic în trei etape. În prima, nici măcar nu ne gândim la bătrâneţe, nici că timpul trece, nici că, încă din prima zi, de când ne naştem, ne îndreptăm spre singurul final posibil. Trecută prima tinereţe, începe a doua perioadă, când ne dăm seama de fragilitatea propriei vieţi, iar ceea ce la început nu este decât o simplă nelinişte creşte treptat înăuntrul nostru ca o mare de îndoieli şi de incertitudini care ne însoţesc tot restul zilelor. În sfărşit, la apusul vieţii, se deschide a treia etapă, cea a acceptării realităţii şi, prin urmare, a resemnării şi a aşteptării’’ (pagina 94). Citatul de mai sus e replica bunicului lui Roland, care, după cele întâmplate acum 25 de ani cu doctorul Cain (Prinţul din negură) şi vasul Orpheus, a construit un far, pentr a-l aştepta. Ce spun alţii: ’’Efectele pe care le obţine Zafon înlănţuind trecutul şi prezentul, realul şi fantasticul au ceva din atmosfera misterioasă a sălii de cinematograf.’’ (The Guardian) ’’Prinţul din negură este o extraordinară poveste cu accesnte soft-horror, care arată cum hotărârile părinţilor pot influenţa imaginaţia copiilor.’’ (Publishers Weekly)