Bunul-simț ca paradox (ediţie de buzunar)

     

Am descoperit in Bunul-simt ca paradox (Editura Polirom) un eseist sincer, decent si cu simtul masurii (…) Impartit in trei parti, in Bunul-simt ca paradox citim despre comportamente umane, personaje ale culturii universale, despre barbatie, misoginie, femeile si filosofia, eseuri critice despre Sadoveanu, Caragiale si Balzac, scrisorile deja mentionate la inceput, dar si un eseu de final, despre cum l-a cunoscut, impresionat si dezamagit pe marele pictor roman Pallady.

     

Autorul are un ton cristalin jucaus, cu pofta de a sfida conventiile. Orizontul in care se misca e de asezare ancestrala cu deschidere cosmopolita, tema cartii e proteiforma, iar timbrul e de armonie nepatetica, inspirata de acea detasare pe care ti-o da constiinta mortii. E verva unei minti care se joaca suveran cu adevaruri cind grave, cind facile, dar pastrind mereu masura si nedezmintind tinuta princiara. O voce dezinvolta si sigura pe sine, la fel ca boierul care o intruchipa.

     

O carte editata si raseditata este Bunul-simt ca paradox a celui mai dezinvolt, sigur si aristocratic eseist roman: Alexandru Paleologu. Alexandru Paleologu era nutrit de o adinca vocatie, naturala, de a admira si cultiva, cu tot dinadinsul, aceasta arta de a trai admirind ce merita sa fie admirat. La Alexandru Paleologu blazonul de singe s-a incuscrit aparte cu subtirimea de spirit, de aici natura hibrida, de-a dreptul nefireasca, constind intr-o vocatie conservatoare peste care s-au altoit imbolduri liberale. Singele lui, albastru, e un singe intelectual pur si simplu.