Antropologia și problemele lumii moderne

     

Putini se asteapta ca civilizatii asa zis primitive – cum ar fi tribul sudanez nuer sau populatia nigeriană Yoruba – sa poata oferi raspunsuri pentru intrigi aparent ultramoderne, cum ar fi fertilizarea în vitro sau procrearea artificiala in cazul cuplurilor homosexuale. Cercetarile antropologului francez Claude Levi-Strauss, prezentate în volumul Antropologia si problemele lumii moderne, reeditat de Polirom, ar putea arunca dubii asupra ideilor ca progresul societatii este cel care duce la aparitia unor contradictii sociale exceptionale. Sint doar „universalii” ale naturii umane, pare să fie concluzia cercetarii, care propune imagini metaforice anticipate ale tehnicilor moderne, dar si o cale de intelegere a felului in care „alte societati pot socoti drept simple si de la sine intelese niste obiceiuri care noua ni se par de neconceput sau chiar scandaloase”.

     

Reunind trei conferinte tinute in primavara anului 1986 in Japonia de „parintele antropologiei moderne”, culegerea de eseuri reactualizeaza si upgradeaza marile teme ale gindirii sale teoretice: conexiunile dintre „rasa”, istorie si cultura, problemele globalizarii, provocarile economice sau civilizatorii. Structurarea pe bazele dinamicii contemporane a raporturilor dintre relativizarea culturala si judecata morala, a tensiunii benefice dintre gindirea stiintifica si cea mitica face din acest pasionant excurs in mintile si sensibilitatile vremii un admirabil ghid launtric pentru fiecare dintre noi. Profetind sfirsitul suprematiei culturale a Occidentului, patriarhul francez care a vietuit un secol intreg (1908-2009) pentru a-si complini opera si modelul definitoriu ramine un reper clar al rectitudinii intelectuale, al probitatii stiintifice absolute si un laborator de gindire deschis spre viitor.