Jurnalul unui preot rus

Descriere

Traducerea şi publicarea fragmentelor de Jurnal ce au supravieţuit din opera părintelui Alexander Elchaninov în prezenta ediţie românească, doreşte recuperarea şi reliefarea memoriei şi operei unui reprezentant de seamă al intelectualităţii ruse ce a creat renaşterea spirituală şi culturală ortodoxă de la începutul secolului trecut, dar, mai ales, doreşte să invite cititorul la o punere în paralelă şi în antiteză a două modele culturale şi spirituale, ce le-a avut în minte editorul englez (Kallistos Timothy Ware, pe atunci îngrijitor al ediţiei engleze) ce a publicat în 1967, opera părintelui Alexander sub titlu Diary of a Russian Priest. Anume e vorba despre modelul cultural, spiritual şi pastoral-misionar ortodox reprezentat de părintele Alexander Elchaninov, şi cel catolic ilustrat în epocă de părintele catolic curator al parohiei d’Ambricourt, personajul nuvelei lui GEORGES BERNANOS cu un nume similar – Journal d’un curé de campagne, 1936, tradusă în engleză în 1937 sub titlu Diary of a Country Priest şi regizată şi ecranizată în 1951de ROBERT BRESSON, (www.imdb.com/title/tt0042619).

în afară de destinul fatal similar al celor două personaje ce mor de aceeaşi boală de stomac, punerea în paralelă a celor două biografii şi opere oarecum contemporane – părintele Alexander Elchaninov emigrează forţat în Franţa catolică de la începutul secolului trecut unde se desfăşoară şi acţiunea nuvelei lui Georges Bernanos – reliefează două sisteme religioase într-o dinamică total opusă. Tonul pesimist al nuvelei şi al Jurnalului curatorului din Ambricourt, contrastează cu optimismul plin de viaţă al părintelui Alexander care, pe baza bogatei tradiţii ascetice şi liturgice ortodoxe formulează soluţii concrete la problemele moderne cu care se confruntă credinciosul într-o societate tot mai secularizată, în faţa căreia părintele curator francez, e total depăşit.

Părintele Alexandru Elchaninov, a fost una din personalităţile emigraţiei ruse a cărei memorie şi operă se impune cu stringenţă a fi restaurate, dacă vrem, cu adevărat, să întregim tabloul general al mişcării spirituale şi culturale ruseşti de la începutul secolului XX. în anii tinereţii a cunoscut multe din personalităţile marcante ale lumii culturale ruse şi a fost îndeaproape implicat în mişcările culturale şi religioase care au transformat literatura şi arta ţării în perioada anilor 1900-1910. A lucrat ca profesor, organizator al învăţământului, s-a implicat în asistenţa socială a celor prigoniţi în timpul revoluţiei ruse, şi în cele din urmă emigrează stabilindu-se în sudul Franţei unde va fi hirotonit preot pentru meritele sale deosebite în organizarea şi renaşterea culturală şi spirituală a diasporei ruse.

Adânc înrădăcinat în tradiţia duhovnicească şi ascetică a Bisericii Ortodoxe, părintele Alexandru a fost în acelaşi timp în strânsă legătură cu mişcările intelectuale contemporane lui. Se apropie de preoţie intrând pe porţile culturii laice, după ce experiază din plin tensiunile şi necazurile tragicului destin al Rusiei. De aceea cartea sa va fi de o nepreţuită valoare pentru cei caută un model de a trăi viaţa creştină într-o lume tot mai secularizată şi materialistă. El scrie pe teme de interes general – despre păcat şi bolile psihice, despre căsătorie, despre semnificaţiile arte şi ale culturii moderne, despre confruntarea cu boala, moartea şi pregustarea vieţii de dincolo.

A murit tragic la doar 53 de ani în anul 1934, în urma unei boli de stomac greşit tratată de medici.