Calendarul dupa Caragiale

Descriere

Calin-Andrei Mihailescu, Liviu Papadima & Rodica Zafiu (august 2002, 2 Mai octombrie 2002, Toronto) Calendarul dupa Caragiale: pentru tot romanul, fie ca-i bun ca semintele sau rau ca (precum) caviarul! Pentru doamne si altete, pentru domni si domnisoare, pentru felceri si sudori, secretare si feciori. Calendarul dupa Caragiale: cate una pe fiecare zi a democratiei romanesti cu dinti; caci, daca fiecare noapte dormita e o noapte pierduta, orice zi fara Caragiale e o tradare a neamului la fel de nepedepsita cam ca toate celelalte. Faceti-o cadou prietenilor si mai cu seama dusmanilor, ca un dusman incult si neprevenit nu-si merita nici macar numele. ªi-apoi, n-aduce anul Caragiale ce aduce ceasul rau. Iar daca o faceti cadou prietenilor sau rudelor prietenoase, sa stiti ca peretele pe care nu atarna Calendarul dupa Caragiale e mai sensibil la igrasie si cutremure. A se mai sti ca acest Calendar nu s-a nascut din bataiala festivista ce a electrizat in acest an mica noastra republica, prinsa ca intr-o menghina, intre UNESCO si NATO, la 150 de caragiali putere. Nenea Iancu s-a facut scaat invocad o criza de sciatica pentru a sta la Berlin si a nu participa, in 1912, la balciul celebrarilor dedicate lui, pe-atunci sexagenar. Cum ti s-ar parea delicata cititoare si politicos cititor sa profitam de absenta lui pentru a-l preacinsti cum sigur ca n-ar fi vrut-o? Calendarul dupa Caragiale nu-i aniversar; e, mai degraba, fatal. Caci, zi de zi, chinezeste, picurate vorbele sale ne-or lumina umbrele, adulmeca luminile si trage de urechi atunci cand acestea din urma nu vor sta sa asculte vocea rezonului. Spiritul lui Caragiale se intinde ca o umbra luminoasa peste toata noima si baiguiala romanului, oricat de greu i-ar fi aceluia sa fie roman si nu calmuc, gepid sau american. In filele si zilele Calendarului dupa Caragiale va veti gasi acompaniati de vorbele - majoritatea, cel putin - atat de bine stiute ale lui Nenea Iancu. Nu veti fi singuri: un veac de istorie fara lipsa de pata va priveste. Zambiti, deci, sagalnic trecutului, caci prezentul va va avea, oricum, in grija, paza si protocol. Selectionerii acestui volum tridimensional au curajul sa va marturiseasca: ei nu si-au tocit coatele pe bancile bibliotecilor bucurestene ca sa faca acest Calendar. Dimpotriva. Adica, revenind, ca tot romanul impartial, care din Austria, care din Italia, care din Canada, ei s-au intalnit premeditat pe plaja de la Doi Mai, unde si-au julit si coatele, si genunchii recitindu-l pe Caragiale. I-au tras vorbele afara din comedii, din schite, din nuvele si povestiri, din articole politicesti si de alte soiuri, din amintiri, ba chiar si-au varat nasul parlit pana si in corespondenta jupanului. Pentru tine, gratioasa cititoare si onorabile cititor, ei au pus la fiece zicere cate-un semn de carte, intocmit taman cu cuvintele autorului, spre a se sti cine, cui, unde si de ce a grait. Voiai mai mult? Ia-ti si tu un bilet la Sovata, sau macar la Neagra Sarului. Cartile impuiate de nisip, berea prea nerabdatoare sa se incalzeasca si alergatul catre marea mai ales racoroasa i-au epuizat pe antologatori. Din aceasta osteneala nu lipsita de speranta, ei iti ureaza la multi ani si la mult mai multe zile.6 decembrie: Sunt compromentata... Mi-ai omorat viitorul, d-le Nae. Didina, (D-ale carnavalului, III, 1), Memento: Sfantul Nicolae16 decembrie: Fratilor! Vremea vorbelor a trecut; acum are sa sune in sfarsit ceasul faptelor. Prezidentul, care mancase la '48 jimbla exilului in forma de tainuri turcesti, la Brussa, la 11 februarie, catre ceilalti conspiratori, care, scrasnind din dinti, il aclama ridicand pumnii inclestati, stiut fiind ca intr-o conspiratiune, zgomotul e interzis, (Jertfe patriotice), Memento: incepe revolta de la Timisoara, 198925 decembrie: Merg sa v-aduc una de Craciun... stiu sigur ca am si una de Craciun... trebuie sa am si una de Craciun..., Ig. Caracudi, catre directorul gazetei Revolta nationala , (O cronica de Craciun ), Memento: CraciunulCalin-Andrei Mihailescu (n. 1956, Bucuresti) este profesor asociat cu literatura comparata, teorie critica si spaniola la University of Western Ontario (Toronto, Canada). Carti publicate: Þara europsita (Curtea Veche, Bucuresti, 2002), 16-17. Renastere, manierism, baroc (Curtea Veche, Bucuresti, 2002), Jorge Luis Borges, The Craft of Verse (coord., Harvard University Press, Cambridge, 2000), Fiction Updated. Theories of Fictionality in Contemporary Criticism (coord., University of Toronto Press, Toronto, 1996-1997), Ars rhetorica (coord., Carleton University, Ottawa, 1996)Liviu Papadima (n. 1957, Bucuresti) este conferentiar la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti, catedra de literatura romana. Carti publicate: Literatura si comunicare. Relatia autor-cititor in proza pasoptista si postpasoptista (Polirom, Iasi, 1999), Caragiale, fireste (Ed. Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1999), In livada de cremene (Albatros, Bucuresti, 1981), Cercetarea literara azi. Studii dedicate profesorului Paul Cornea (coord. impreuna cu Mircea Vasilescu, Polirom, Iasi, 2000), Manual de limba si literatura romana. Clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a (coautor, Humanitas, Bucuresti, 1999, 2000, 2001, 2002)Rodica Zafiu (n. 1958, Bucuresti) este conferentiara la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti, catedra de limba romana. Carti publicate: Diversitate stilistica in romana actuala (Editura Universitatii Bucuresti, 2001), Naratiune si poezie (All, Bucuresti, 2000), Poezia simbolistica romaneasca (antologie comentata, Humanitas, Bucuresti, 1996), Manual de limba si literatura romana. Clasa a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a (coautoare, Humanitas, Bucuresti, 1999, 2000, 2001, 2002). Toti trei au absolvit Facultatea de Litere din Bucuresti, in 1981.