Adevărul. Călăuza rătăciţilor

     

Cind Simon Blackburn se indreapta spre Nietzsche si Wittgenstein pentru a gasi medierea rezonabila intre relativismul filozofic si pozitia increderii in natura data a valorilor, gestul este salutar intrucit se refera la punctul cel mai sensibil al lumii in care traim si evolueaza pe teritoriul unei filozofii extrem de contemporane. La fel de important ni se pare faptul ca aceasta lucrare, tradusa de Gabriel Nagat, deschide colectia „Filosofie contemporana“, coordonata de Mircea Dumitru. Aceasta situare a cartii poate sa arate de ce este excelenta aparitia ei in romana.

     

Despre perplexitatile ivite din analiza notiunii de adevar e vorba in cartea lui Simon Blackburn (…) o carte sprintara, pe alocuri ironica, al carei stil vorbit imprumuta rindurilor o curgere alerta. Simon Blackburn reuseste sa fie impartial si didactic, avind verva unui profesor care stie sa explice cu umor distinctii dificile. Un volum care face din epistemologie o disciplina suficient de atragatoare ca sa fie gustata de literati.

     

Incercind sa vina in ajutorul ratacitilor pe calea spre adevar, Blackburn isi propune sa prezinte citeva dintre ideile necesare pentru a face dreptate fiecarei tendinte. Scopul lucrarii nu este insa acela de a scoate o tabara victorioasa, ci mai degraba de a arata o cale spre intelegere, dialog si pace. Metafora autorului este cea a unui coridor de hotel din care se ramifica mai multe camere. Autorul vrea sa priveasca ce se petrece in unele dintre aceste camere, dar fara a ramine inchis cu cheia in vreuna din ele.