Albinele si albinaritul. Ghidul incepatorului

Descriere

Se presupune că aceste insecte folositoare omului au evoluat, în timpul a milioane de ani, din viespi sălbatice şi există pe Terra din Cretacic, o dată cu apariţia primelor flori, acum circa 100 de milioane de ani! Cea mai veche albină fosilizată care s-a descoperit a fost o specie numită Trigona prisca, găsită în SUA, şi care datează de 74-96 milioane ani.

Dar fosilele adevăratului gen Apis au fost descoperite pentru prima dată în Germania de Vest. Aceasta se estimează că ar fi trăit acum 22-25 milioane de ani. Exemplarul descoperit seamănă cu genul Apis dorsata, dar este mult mai mic, cam de dimensiunile actualei Apis mellifera. Ca în aproape toate domeniile şi albinele au crescut la început în sălbăticie şi o mai fac şi astăzi dar în mai mică măsură.

Chiar şi în prezent populaţii din America de Nord şi Africa Centrală recoltează miere de la albine ce cresc în stare sălbatică. Albinele au produs prima sursă de hrană dulce pentru om şi unele animale. Ele trăiau în adăposturi naturale în scorburi de copaci, caverne în stânci, cuiburi abandonate de diferite păsări sau animale etc. Scrieri şi reprezentări ale albinelor, unele stilizate s-au găsit în limba chineză, pe monumente egiptene, persane sau asirobabiloniene. în vechiul Babilon mierea era oferită ca ofrandă sau în sacrificii aduse zeilor. Şi Biblia face câteva referiri la miere şi albine.

...............................................

Din cele aproximativ 15.000 specii de albine, după alţii 25.000, cunoscute în lume, peste 1.000 de specii trăiesc în Europa, din care cca. 663 specii la noi în ţară, fiind mai numeroase în regiunea de stepă. Condiţiile climatice influenţează mult dezvoltarea albinelor. în regiunile temperate sunt active doar în anotimpul călduros.

Capitolul 1: CREŞTEREA ALBINELOR

1.1. Scurt istoric

1.2. încadrarea sistematică

1.3. Morfologia şi anatomia albinei

1.3. a. Capul albinei

1.3. b. Toracele

1.3. c. Abdomenul

1.3.1. Aparatul digestiv

1.3.2.Aparatul respirator

1.3.3. Sistemul nervos

1.3.4. Sistemul circulator

1.3.5. Aparatul reproducător

1.3.6. Aparatul de semnalizare

1.3.7. Aparatul muscular

1.3.8. Organele de simţ

1.3.9. Sistemul neuroendocrin

1.4. Ciclul de viaţă

1.5. Organizarea stupului

1.5.1. Matca sau regina

1.5.2. Trântorii

1.5.3. Albinele lucrătoare

Capitolul 2. ABC îN STUPĂRIT

2.1. Primii paşi

2.2. Amplasarea stupinei sau a primilor stupi

2.3. Alegerea stupilor

2.3.1. Stupul orizontal

2.3.2. Stupul vertical

2.3.3. Stupul multietajat-sau ME

2.4. Alegerea familiei de albine

2.5. Uneltele şi echipamentele folosite în apicultură

2.6. Hrănirea albinelor

2.6.1. Ghemul de albine pentru iernare

2.6.2. Izolarea termică a cuibului

2.6.3. Calitatea hranei

2. 6.4. Pregătirea rezervelor naturale de miere şi păstură

2.6.4.1. Hrănirea de completare

2.6.4.2. Hranirile de necesitate

2.6.4.3. Hranirea de stimulare

2.6.4.4. Hrănirea energo-proteică pentru creşterea mătcilor

2.6.4.5. Stimularea de atracţie

2.6.4.6. Hrănirea medicamentoasă

2.6.4.7. Amestecurile proteice

2.6.5. Tipuri de hrănitoare

2.7. Reproducţia albinelor

2.7.1. Roirea naturala

2.7.2. Roirea artificiala

2.8. Calendar apicol

2.9. Bolile, malformaţiile, intoxicaţiile şi tratamente

2.9.1. Cauzele greşelilor

2.9.2. Boli necontagioase

2.9.2.1. Boala de mai

2.9.2.2. Diareea albinelor

2.9.2.3. Anomaliile mătcilor

2.9.3. Boli contagioase

2.9.3.1. Boli virotice

2.9.3.1.1. Boala neagră

2.9.3.1.2. Boala în sac sau puietul saciform

2.9. 3.1.3. Boala aripilor deformate

2.9.3.1.4. Alte virusuri

2.9.3.2. Boli bacteriene

2.9. 3.2.1. Loca americană

2.9.3.2.2. Loca europeană

2.9.3.2.3. Septicemia

2.9.3.2.4. Paratifoza sau salmoneloza

2.9.3.3. Boli micotice

2.9.3.3.1. Ascosferoza

2.9.3.3.2. Asperciloza

2.9.3.3.3. Melanoza

2.9.4. Boli parazite şi intoxicaţii

2.9.4.1. Nosemoza

2.9.4.2. Amoebioza 2.9.4.3. Acarioza

2.9.4.4. Brauloza

2.9.4.5. Varooza

2.9.4.6. Senatoinoza

2.9.4.7.Triungulinoza

2.9.4.8. Intoxicaţii

2.10. Dăunătorii şi duşmanii albinelor

2.10.1. Găselniţa sau molia fagurilor

2.10.2. Fluturele cap de mort

2.10.3. Viespi

2.10.4. Lupul albinelor

2.10.5. Furnici

2.10.6. Urechelniţa comună

2.10.7. Păsări

2.10.8. Şoareci sau muride şi chiţcanii

2.10.9. Batracieni şi reptile

2.10.10. Alţi dăunători

Capitolul 3. îNŢEPĂTURI DE ALBINE ŞI MĂSURI DE PRIM AJUTOR

Capitolul 4. CURIOZITĂŢI DESPRE ALBINE

Bibliografie