Terorismul si securitatea statelor in epoca globalizarii

Descriere

Fenomenul terorist internaţional, constituie una din principalele ameninţări la adresa societăţii umane şi a stării de siguranţă naţională a statelor lumii, continuând să reprezinte un pericol social deosebit de grav atât pentru structura şi coeziunea socială, cât şi pentru securitatea indivizilor.

Analiza evoluţiei fenomenului la scară mondială, relevă faptul că acesta a înregistrat o creştere spre sfârşitul anului 2001. Flagelul terorismului a continuat să afecteze lumea până în prezent, din Balila Groznâişi pânăla Mombasa, culminând cu criza ostaticilor din Grecia şi cu masacrul din Oslo. în acelaşi timp, războiul global împotriva pericolului terorist s-a desfăşurat cu intensitate în toate regiunile, cu rezultate încurajatoare.

Asistăm în momentul de faţă la o diversificare a ţintelor vizate care aparţin diferitelor domenii de activitate şi acest lucru demonstrează faptul că obiectivele şi scopurile organizaţiilor teroriste sunt foarte diverse.

Din punctul de vedere al tipurilor de acţiuni teroriste întreprinse, acestea s-au diversificat, ponderea fiind deţinută de cele în care s-au utilizat explozivi şi armament, elementul de noutate constând în faptul că pentru comiterea unor astfel de acte s-a recurs la folosirea avioanelor de transport de persoane, ca vectori de distrugere a ţintelor vizate, efectele obţinute fiind devastatoare.

Acestă boală a mileniului are foarte multe faţete obscure sau dificil de interpretat. Asupra câtorva elemente s-a căzut, în general, de acord că terorismul este în prezent în vizibilă ofensivă, manifestându-se pe o arie geografică considerabil extinsă, diversificat ca motivaţie şi mijloace de acţiune, multe grupări dispunând de fonduri provenite din activităţi ilegale.

Strategia de Securitate Naţională a României include terorismul între principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale, combaterea factorilor de risc subsumaţi acestuia reprezentând o preocupare majoră a Executivului. Faţă de evoluţia fenomenului terorist internaţional, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr.153/2001 pentru aplicarea Rezoluţiei nr.1373/2001 a Consiliului de Securitate ONU privind combaterea terorismului internaţional, iar ca un cadru unitar şi aparent complet în materie, a adoptat Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004, având până în prezent o legislaţie solidă în domeniu, care face faţă cerinţelor internaţionale.

Caracterul global al ameninţării teroriste îngrijorează întreaga comunitate internaţională, iar „România consideră că gestionarea eficientă a acestei problematici nu se poate face decât în context larg, prin conjugarea eforturilor tuturor statelor interesate”[1].

România vizează combaterea oricărei forme de terorism indiferent de motivaţiile care stau la baza acestuia (cu deosebire a terorismului fundamentalist islamic, a celui religios şi separatist) şi urmăreşte prevenirea producerii pe teritoriul său de acte teroriste, a constituirii bazelor logistice şi a filialelor unor organizaţii extremist teroriste cu reprezentare internaţională.

Astfel, activitatea statului Român pe linia prevenirii şi combaterii actelor de terorism s-a intensificat considerabil după data de 11 septembrie 2001, când toate statele lumii au realizat că niciodată nu pot fi suficient de bine pregătite pentru a putea lupta cu aceast flagel al societăţii umane în continuă perfecţionare, activitate concretizată în diferite legi, dar şi prin înfiinţarea de organizaţii guvernamentale antiteroriste, aliniate la cerinţele şi normele Uniunii Europene, la care România a aderat în anul 2007. Mai mult, în acest sens, România a participat şi participă activ cu forţe logistice şi militare la toate misiunile internaţionale, cum ar fi cea din Irak sau din Afganistan.

Chiar dacă România, până în prezent nu a fost o ţară ţintă a atacurilor teroriste, o dată cu asumarea responsabilităţilor pe linia combaterii fenomenului terorist, coalizând cu marile state ale lumii în acest sens, ar putea trece de la o ţară de tranzit sau de resurse pentru pregătirea actelor de terorism, la o ţară vizată pentru eventuale atentate teroriste. Din acest motiv se impune continuarea luptei antiteroriste cu aceiaşi intensitate ca după data de 11 septembrie 2001, pentru a se putea menţine un climat de normalitate şi securitate, atât de necesar pentru dezvoltarea sănătoasă a unui stat democratic.