Curierul Judiciar, Nr. 2/2012

Descriere

Numărul de faţă al Curierului Judiciar este dedicat în exclusivitate Noului Cod al muncii, care a intrat în vigoare la 1 mai 2011, fiind încă de la început un izvor de nemulţumire pentru salariaţi, angajatori, organizaţii sindicale şi patronale, dar şi pentru teoreticienii şi practicienii din domeniul dreptului muncii.

Editorialul semnat de lector univ. dr. Luminiţa Dima, aduce în prim plan unele dintre cele mai importante modificări, punând în evidenţă motivaţia acestui număr al revistei: „Ne propunem să oferim cititorilor soluţii de interpretare ale unor prevederi legale neclare sau incomplete, să le împărtăşim din experienţa noastră ca teoreticieni şi practicieni în domeniul dreptului muncii, precum şi din experienţa noastră practică acumulată de la momentul intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului muncii şi Legii dialogului social”.
în continuare, sunt prezentate principalele modificări avute în vedere la adoptarea Legii nr. 40/2011 pentru modificarea şi completarea Codului muncii şi Legii nr. 62/2011 a dialogului social, conform expunerilor de motive publicate de Camera Deputaţilor.
Seria de articole debutează cu studiul semnat de avocat Costel Gîlcă, în care se arată că de-a lungul secolului al XIX-lea, documentele atestă existenţa unor raporturi juridice de muncă suficient de complexe, în care putem identifica germenii instituţiilor de dreptul muncii din zilele noastre, ceea ce conduce la concluzia că dreptul muncii s-a dezvoltat ca o ramură de sine stătătoare, cu instituţii specifice, care s-au perfecţionat în timp.
Prof. univ. dr. Alexandru Athanasiu comentează art. 16 din Codul muncii privind forma scrisă a contractului individual de muncă, criticând eliminarea prevederilor care instituiau prezumţia încheierii contractului individual de muncă pe durată nedeterminată în ipoteza neîncheierii sale în formă scrisă, susţinând modificarea acestui articol în sensul sancţionării angajatorului pentru munca prestată anterior înregistrării contractului cu amenda contravenţională, nicidecum prin nulitatea efectelor contractului de muncă încheiat, care ar sancţiona mai mult angajatul.
Articolul următor, semnat de lector univ. dr. Luminiţa Dima, tratează elementele de noutate aduse de Legea nr. 40/2011 în privinţa conţinutului contractului individual de muncă, abordând aspecte precum forma scrisă a contractului, stabilirea atribuţiilor corespunzătoare fiecărui salariat prin fişa postului, stabilirea obiectivelor de performanţă şi a criteriilor de evaluare profesională şi perioada de probă.
Lector univ. dr. Aurelian Gabriel Uluitu avansează în articolul său o serie de soluţii actuale de reglementare din legislaţia muncii, necesar a fi urgent revăzute de către legiuitor, autorul subliniind faptul că modificările operate prin Legea nr. 40/2011 şi Legea nr. 62/2011 nu sunt corelate, în mare măsură, cu normele vechi şi, în loc să uşureze misiunea celor care aplică dreptul muncii, acestea le îngreunează activitatea.
Următorul articol, semnat de lector univ. dr. Daniela Moţiu, ridică problema aptitudinii în muncă a salariatului, autorul notând că angajatorul poate dispune concedierea salariatului inapt medical numai după ce a demonstrat că nu deţine un loc de muncă vacant sau salariatul nu şi-a exprimat consimţământul faţă de propunerile angajatorului, precum şi după notificarea cazului către agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă.
Prof. univ. dr. Raluca Dimitriu analizează conceptul de „muncă precară” şi implicaţiile sale în reglementarea raporturilor de muncă, autorul evidenţiind că, deşi această problematică se află în mod constant în atenţia Uniunii Europene, opţiunea legiuitorului european nu este şi nu ar putea fi în sensul promovării unor modalităţi unice şi nediferenţiate de angajare, lăsând la latitudinea fiecărui sistem în parte reglementarea raporturilor individuale şi colective de muncă.
Obligaţia înştiinţării celeilalte părţi despre încetarea raportului de muncă din voinţă unilaterală face obiectul următorului articol, semnat de lector univ. dr. Lucia Uţă, câteva decizii recente ale Curţii de Apel Bucureşti oferind autorului prilejul unor consideraţii asupra interpretării şi aplicării dispoziţiilor legale privind preavizul.Articolul care încheie acest număr este semnat de Cristina Casian şi aduce în discuţie noile prevederi privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Comitetelor europene de întreprindere, prezentând cadrul legal naţional din perspectiva drepturilor la informare, consultare şi formare ale angajatului, a competenţei şi a compunerii comitetului, a recunoaşterii rolului organizațiilor sindicale şi patronale şi a introducerii unei clauze de adaptare în eventualitatea unei modificări importante a structurii întreprinderilor.