Mircea Eliade, Hermeneutica Spectacolului II

Descriere

In 2008 aparea la Editura Timpul din Iasi un prim tom1 dintr-un proiect anuntat in doua volume.

La momentul respectiv era prezentat acest proiect editorial mentionand ca numitorul comun al celor doua volume era abordarea in diverse formule (convorbire, eseu, cronica, studiu etc.) a unor transpuneri (muzicale, plastice, dramatice, cinematografice, radiofonice, spectacole multimedia etc.) ce au ca punct de plecare textele lui Mircea Eliade.

Volumul de fata vine ca o continuare a aceluia, cum a si fost anuntat. El se structureaza in doua sectiuni, precedate de un Preambul la o hermeneutica a receptarii, prin care sunt aduse la zi informatiile privind receptarea lui Mircea Eliade in alte limbaje ale artei, semnalate in Scurtul istoric al receptarii din precedentul volum.

Partea I.- Convorbiri. Celor care au raspuns afirmativ invitatiei de a convorbi despre Mircea Eliade in primul volum–Mac Linscott Ricketts, Joaquin Garrigos, Mircea Handoca, Mihaela Gligor, Stelian Plesoiu, Sabina Finaru, Serban Nichifor, Nicolae Brandus, Adelina Patrichi, Dumitru Micu, Francis Ion Dworschack li s-au alaturat Cornel Ungureanu, Horia Corneliu Cicortas, Marcello De Martino, Letteria Giuffre Pagano, Gratiela Benga.
Partea a II-a Mircea Eliade. Hermeneutica receptarii reprezinta o urmare fireasca a dialogului din prima sectiune a volumului, cu distinsii parteneri de convorbire ai autoarei, sunt redate cateva din textele care vin sa ilustreze ca opera lui Eliade (nu numai cea literara) se preteaza transpunerii ei in alte coduri semiotice. A fost selectata doar o mica parte din textele publicate in decursul a peste saisprezece ani in presa literara si stiintifica sau prezentate in cadrul unor conferinte si simpozioane pe diverse tematici, sugestive, care sa ilustreze aspecte avute in vedere in convorbirile cu distinsii interlocutori.
Univers semiotic complex, lumea textelor lui Mircea Eliade constituie o continua provocare la relectura. Diversele grile de lectura prin prisma carora a fost abordata opera lui Mircea Eliade, pe mai toate meridianele lumii sunt o dovada in plus a actualitatii si universalitatii ei.

Este oportuna abordarea acestui aspect al receptarii-transpunerea in alte coduri semiotice: televizual, dramatic, cinematografic, plastic, spectacol multimedia, etc. cu atat mai mult cu cat nu exista, in tara sau in lume materiale edificatoare, de sinteza, care sa-l ilustreze.
Univers semiotic complex, lumea textelor lui Mircea Eliade constituie o continua provocare la relectura. Diversele grile de lectura prin prisma carora a fost abordata opera lui Mircea Eliade, pe mai toate meridianele lumii sunt o dovada in plus a actualitatii si universalitatii ei.
Este oportuna abordarea acestui aspect al receptarii - transpunerea in alte coduri semiotice: televizual, dramatic, cinematografic, plastic, spectacol multimedia, etc. cu atat mai mult cu cat nu exista, in tara sau in lume materiale edificatoare, de sinteza, care sa-l ilustreze. Astfel se poate aborda problematica relatiei lui Eliade insusi cu propria opera si a relatiei celor care s-au apropiat de ea din diverse perspective semiotice, subliniind un paradox: acela, de exemplu, statistic urmarind fenomenul, ca texte care trateaza explicit.
Cristina Scarlat, este un cercetator profund si impatimit al creatiei lui Mircea Eliade si totodata al cautarii cailor de promovare a cunoasterii personalitatii lui complexe.

Universul lui fascinant, al lui Mircea Eliade, constituie o continua provocare, o invitatie nu atit la lectura cit, mai ales, la relectura. Personajele sale ne atrag in lumi mai mult sau mai putin verosimile, ne provoaca, ne invita, ne forteaza sa iesim din universul nostru marunt, cotidian.
Titlul proiectului in doua volume pleaca de la ideea textului de dincolo de textul lui Eliade, de lumea ascunsa a spectacolului de dincolo de spectacol, de legaturile care se stabilesc intre autor, opera, cititor, telespectator, actor, regizor, compozitor, de la ofertele de interpretare pe care le propun textul si opera care pleaca de la el (film. piesa de teatru, opera lirica). Convorbirile reunite in acest prim volum au legatura cu hermeneutica spectacolului oferit de destinul lui Eliade insusi, de mersul lui prin lume, ascunzisurile subtile ale unui destin de exceptie care se ofera cu generozitate drept model