Prabusirea Imperiului Sovietic. Lectii in retrospectiva

Descriere

CUPRINS/SUMMARY/ SOMMAIRE

Cuvânt înainte / 15

Foreword

Avant-propos

Adrian Pop

Comparatismul diacronic şi sincronic în abordarea revoluţiilor est-europene / p. 11-27

Diachronic and synchronic comparatism in the approach of the south-east European revolutions

Comparatisme diachronique et synchronique dans les approches des révolutions est-européennes

Florin Abraham

Colapsul regimurilor comuniste: între „eveniment inevitabil” şi „hazard istoric”/ p. 29-52

The fall of the communist regimes: between “inevitable event” and “historical hazard”

La chute des régimes communistes : entre « événement inévitable » et « hasard historique »

Sorin Mitulescu

De ce nu a fost prevăzut sfârşitul comunismului?/ 53-60

Why was the end of communism unexpected?

Pourquoi la fin du communisme a-t-elle été imprévue ?

Constantin Hlihor

Colapsul imperiului sovietic. O explicaţie prin teoria rarităţii evenimentelor din istoria universală / p. 61-89

The fall of the Soviet Empire. An explanation by means of the universal history’s event scarcity theory

La chute de l’empire soviétique. Une explication par la théorie de la rareté des événements dans l’histoire universelle

Andrei Ţăranu

URSS între developmentalism şi totalitarism / p. 91- 98

The USSR between developmentalism and totalitarianism

L’USSR entre développementalisme et totalitarisme

Theodora Stănescu Stanciu

Provocările tranziţiei în Europa Centrală şi de Est / p. 99 - 124

The challenges of Central and Eastern Europe transition

Les provocations de la transition en Europe Centrale et d’Est

Constantin Corneanu

Operaţiunea “Farewell” şi demantelarea Uniunii Sovietice / p. 125-168

The “Farewell” operation and the dismantling of the Soviet Union

L’opération « Farewell » et le démembrement de l’Union Soviétique

Gheorghe Stoica

„Glasnost” şi „perestroika”: premiză a schimbărilor din Europa Centrală şi de Est / p. 169 - 187

“Glasnost” and “perestroika”: a premise of the changes in Central and Eastern Europe

La « glasnost » et la « perestroïka » : prémisse des changements en Europe Centrale et d’Est

Vasile Buga

Din enigmele puciului de la Moscova din august 1991 / p. 189 - 214

Some of the enigmas of the August 1991 Moscow putsch

Des énigmes du putsch de Moscou d’août 1991

Pavel Moraru

Situaţia din Uniunea Sovietică în a doua jumătate a anilor ‘80
şi confruntarea dintre mişcarea de emancipare naţională
şi separatismul din RSS Moldovenească / p. 215 - 227

The situation of the Soviet Union during the second half of the 1980’s and the confrontation between the national emancipation movement and separatism in the Socialist Soviet Republic of Moldova

La situation de l’Union Soviétique pendant la deuxième moitié des années ‘80 et la confrontation entre le mouvement d’émancipation nationale et le séparatisme de la RSS Moldave

Liliana Popescu

Consecinţele prăbuşirii URSS asupra evoluţiei relaţiilor
dintre Uniunea Europeană şi Rusia (1991-2011) / p. 229 - 239

The consequences of the USSR fall on the evolution of the EU - Russia relations (1991-2011)

Les conséquences de la chute de l’USSR sur l’évolution des relations entre l’Union Européenne et la Russie (1991-2011)

Eugen Lungu

Democraţia în spaţiul ex-sovietic: reuşită sau semi-eşec?/ 241 - 267

Democracy in the ex-soviet area: success or semi-failure?

La démocratie dans la zone ex-soviétique : réussite ou semi-échec ?

Iulian Chifu

Identităţi post-comuniste în Republica Moldova / p. 269 - 281

Post-communist identities in the Republic of Moldova

Identités postcommunistes dans la République Moldave

Adrian Severin

De la "ordinea Războiului Rece" la "noua dezordine globală"/ p. 283 - 305

From the “Cold War order” to the “new global disorder"

De l’ « ordre de la Guerre Froide » au « nouveau désordre global »

* * *

împlinirea a două de decenii de la momentul care a marcat disoluţia imperiului sovietic a prilejuit şi în România, la fel ca peste tot în lume, o efervescenţă a manifestărilor ştiinţifice menite a-i surprinde mai bine meandrele, semnificaţiile şi urmările în plan regional şi global.

în acest context se înscrie şi desfăşurarea la 21 noiembrie 2011, la sediul Universităţii Europei de Sud-Est „Lumina” din Bucureşti, a simpozionului 20 de ani de la prăbuşirea Imperiului Sovietic – „lecţii” în retrospectivă. Organizat de Facultatea de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi Centrul pentru Geo­politică şi Studii de Securitate al Universităţii Europei de Sud-Est „Lumina”, simpozionul a analizat finalul „secolului scurt” – cum a denumit istoricul britanic Eric Hobsbwam secolul XX – dintr-o perspec­tivă inter­disciplinară. Au contribuit la această abordare atât formaţia şi specia­li­zarea diversă a participanţilor la simpozion (istorici, politologi, geo­po­liticieni şi analişti ai relaţiilor internaţionale), cât şi tematica panelurilor sale.

Primul panel, intitulat „provocări metodologice în studierea fenomenului prăbuşirii comunismului în Europa Centrală şi de Est”, pornind de la constatarea că, de regulă, istoricii şi politologii au tratat în mod diferit tematica prăbuşirii comunismului în Europa Centrală şi de Est, şi-a propus reconcilierea, cel puţin parţială, a demersului istoriografic cu cel politologic. Acestui deziderat îi sunt subsumate studiile semnate de Adrian Pop, Florin Abraham, Sorin Mitulescu, Constantin Hlihor, Andrei Ţăranu şi Teodora Stănescu Stanciu.

Al doilea panel, intitulat „incursiuni în durata scurtă a tranziţiei (1989 – 1991)”, recunoscând faptul că în cele două decenii scurse de la prăbuşirea imperiului sovietic s-au clarificat multe aspecte necunoscute ale acestui moment de cotitură din istoria relaţiilor internaţionale, dar au rămas şi multe aspecte încă insuficient elucidate, şi-a propus să evidenţieze câteva din paradigmele explicative şi „petele gri” ale reconstituirii veridice ale acestui moment. Studiile semnate de Constantin Corneanu, Gheorghe Stoica, Vasile Buga şi Pavel Moraru ilustrează această preocupare.

Al treilea panel, intitulat “lecţiile globale ale prăbuşirii comunismului în Europa Centrală şi de Est” a urmărit să contureze câteva din tendinţele care au marcat Europa central-răsăriteană în cele două decenii scurse de la momentul disoluţiei imperiului sovietic şi să descifreze liniile directoare majore ale restructurării sistemului internaţional. Au încercat să ofere răspunsuri acestei problematici, din varii unghiuri de vedere, prin studiile lor, Liliana Popescu, Eugen Lungu, Iulian Chifu şi Adrian Severin.

Reflecţii asupra evenimentelor revoluţionare din perioada anilor 1989-1991şi a consecinţelor lor regionale şi globale la împlinirea a douăzeci de ani de la producerea lor, comunicările prezentate la simpozionul mai sus amintit, reunite în paginile volumului de faţă, se constituie, totodată, într-un îndemn la dialog pluridisciplinar în abordarea momentelor de cezură funda­mentale ce au marcat evoluţia sistemului internaţional în integralitatea sa.