Adrian Marino - teoretician al literaturii

Descriere

Adrian Marino este un ideolog deviat de împrejurări, de epocă, de alte circumstanţe, spre literatură, mai exact spre teoria literaturii. Prin lucrările sale a încercat să deschidă un drum, să propună o formulă proprie, să depăşească improvizaţia, imitaţiile goale, compilaţiile, formele fără fond. Tot ceea ce a încercat să facă a fost să propună şi să cultive imaginea unei activităţi culturale în esenţă, cât mai rotundă posibil. El pare mai degrabă un fenomen straniu în cultura română a secolului al XX-lea luând pe cont propriu o acţiune pe care marii cărturari o desfăşurau apăraţi de anumite instituţii. Este cel mai bun critic al propriei opere, implicarea polemică a autorului fiind determinată de o receptare de multe ori neadecvată. Cărţile lui au specificul de a fi întotdeauna însoţite de prefeţe explicative care exprimă cu mai multă precizie ceea ce vrea să spună comentatorul lor.

Nu există critică adevărată fără interpretare. Critica este o interpretare axiologică ce pune în valoare obiectul. în momentul în care interpretarea lipseşte, critica decade în factologie şi descriptivism. Dacă la cei mai mulţi din criticii noştri hermeneutica este o metodă empirică, aplicată mai mult din instinct, fără o tehnică specială, la Adrian Marino, hermeneutica devine o disciplină şi o metodă care se desfăşoară după un program riguros şi bine stabilit. Adrian Marino este primul dintre criticii noştri contemporani care afişează şi teoretizează, în acelaşi timp, un program hermeneutic, după Mircea Eliade şi Constantin Noica. în opinia lui Adrian Marino, hermeneutica românească începe cu Mircea Eliade. Hermeneutica mitologică a lui Mircea Eliade este urmată, cronologic, de hermeneutica filosofică a lui Constantin Noica.

A fost animat de ideea emancipării într-un spirit democratic şi deschis european. Şi-a orientat activitatea spre domeniile care îi puteau oferi contactul cu lumea occidentală, cu standardele ei politice şi culturale. Adrian Marino se situează pe o treaptă europenistă fiind teoretician al modernismului şi al avangardei. A pledat pentru libera circulaţie a ideilor şi a oamenilor, pentru legături culturale Est-Vest.