Curierul Judiciar, Nr. 7/2013

Descriere

Numărul din luna iulie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică, deși perioada de vară este mai degrabă dedicată concediilor decât activității profesionale.

Editorialul din acest număr l-am dedicat unui comunicat al Uniunii Profesiilor Liberale din România, comunicat în care sunt prezentate liniile generale ale pregătirii profesionale continue, ca politică europeană. în cadrul politicilor europene privind pregătirea profesională, Dezvoltarea Profesională Continuă (DPC) reprezintă sistemul prin care membrii categoriilor profesionale îşi menţin, îşi sporesc şi îmbunătăţesc cnoştinţele şi competenţele lor şi îşi dezvoltă abilităţile personale reclamate de viaţa profesională. Revizuirea Directivei privind califi cările profesionale reprezintă o oportunitate unică de a impulsiona dezvoltarea unui sistem de DPC în cadrul Uniunii Europene, care poate ajuta la îmbunătăţirea conţinutului şi obiectivelor Directivei, să adapteze practica profesiilor liberale la nevoile societăţii şi să sprijine realizarea obiectivelor Tratatului de la Lisabona şi a Strategiei Europa anilor 2020.

în continuare puteți citi un articol extrem de interesant, semnat de judecătorul Ion Popa, care face o radiografie a sistemului justiției în România, cu accent pe câteva zone de risc şi vulnerabilitate ale sistemului şi ale procesului de înfăptuire a justiţiei, unele dintre situaţiile reţinute putând părea la prima vedere exagerate sau pur teoretice. Consideraţiile avansate nu constituie un exerciţiu logic-argumentativ din partea autorului ori speculaţii filozofi co-psihologico-sociologice, ci reprezintă realităţi constatate şi/sau analizate, individual ori prin contribuţii colective instituţionale în decursul multor ani de activitate în cadrul sau în legătură cu sistemul de justiţie românesc şi cel european, în funcţie de execuţie şi de conducere, de supraveghere, control şi sinteză. Pentru a elimina totuşi posibila suspiciune a unui subiectivism excesiv, ori a unei deformaţii profesionale, acolo unde a fost cazul, autorul argumentează cu puncte de vedere exprimate de specialişti în materia respectivă, psihologică, sociologică ori a mijloacelor de persuasiune mascată. Studiul nu este menit să acuze, să discrediteze ori să aducă atingere demnităţii vreuneia dintre categoriile analizate, ci doar să atenţioneze, iar situaţiile cercetate nu constituie neapărat generalităţi, dar există, se manifestă şi au potenţialul dezvoltării în lipsa măcar a unei atenţionări.

Curierul legislativ subliniază cele mai importante acte normative din perioada 1 iunie - 31 iulie 2013, inclusiv excepţiile de neconstituţionalitate admise, recursurile în interesul legii admise şi publicate, deciziile CEDO publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi internaţională corespunzătoare lunii mai 2013, realizate de Daniela Ivan, respectiv de Bogdan Aurescu, aduc în prim plan principalele activităţi atât la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional.

Dreptul afacerilor
Rubrica cuprinde articolul semnat de judecătorul Mădălina Lungănoiu care prezintă particularitățile deliberării în societăţile cu răspundere limitată cu asociat unic. Concluzia studiului este clară, având în vedere răspândirea tot mai largă a acestui tip de societate cu asociat unic şi implicarea sa în tot mai multe operaţiuni de natură comercială, autorul considerând ca este de dorit ca de lege ferenda să se consolideze şi diversifice autonomia reglementării în ceea ce o priveşte.

Drept privat
Rubrica cuprinde articolul semnat de avocatul Alexandru Dimitriu și are în vedere divergențele doctrinare privind prevederile Noului Cod de procedură civilă, și anume încunoștinţarea telefonică cu privire la termenul de judecată. Tema propusă vizează aplicarea şi efectele pe care le pot genera prevederile art. 241 alin. (3) C.proc.civ. cu privire la posibilitatea aflată la îndemâna instanţei de a dispune încunoştinţarea telefonică a părţilor. Argumentând în textul studiului, autorul consideră că procedura de încunoştinţare telefonică a părţilor nu poate fi asimilată procedurii de citare, ci este o modalitate prin intermediul căreia instanţa de judecată se poate asigura că procedura de citare s-a realizat în mod legal, înlesnind astfel respectarea dezideratului impus de art. 6 C.proc.civ., anume judecarea procesului într-un termen optim şi previzibil, însă de o manieră care asigură inclusiv respectarea principiului contradictorialităţii şi a dreptului la apărare, principii fundamentale ce nu pot fi sacrifi cate în favoarea principiului celerităţii.

Drept penal
Rubrica cuprinde articolul semnat de profesorul Valerian Cioclei care prezintă principalele modificări privind infracțiunile contra patrimoniului pe care le aduce Noul Cod penal. Faţă de cele 16 articole dintre care 15 prevăd infracţiuni din reglementarea actuală, noua reglementare cuprinde 29 de articole dintre care 25 prevăd infracţiuni. Aparent, Noul Cod penal aduce un plus de zece incriminări în zona infracţiunilor patrimoniale. Dacă luăm însă în calcul cele două infracţiuni, respectiv delapidarea şi tăinuirea, care au fost transferate în alte titluri, rezultă că, de fapt, sfera infracţiunilor patrimoniale s-a „îmbogăţit” cu 12 incriminări.

Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE – aprilie 2013.

La finalul revistei am ales să prezentăm sinteza dezbaterilor desfășurate în cadrul Mesei Rotunde Internaţionale din 24 și 25 mai 2013 la Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iași, eveniment aflat la a cincisprezecea ediţie, acest eveniment a devenit o tradi ţie de necontestat în cadrul manifestărilor ştiinţifice de înaltă ţinută, organizate în România în domeniul dreptului constituţional.

Ca în fiecare număr revista se încheie cu un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.