Copiii capitanului Grant / Vol. II

Descriere

Mai mult spre a ma documenta decat din intentia de a ma distra am recitit, si uneori citit intaia oara, un vraf de volume de Jules Verne. Marturisesc ca in cele din urma am fost cucerit si am capatat convingerea ca aceste opere intra in domeniul propriu-zis al artei. Am citit, ca un control, si alti autori dedicati tineretului si care de fapt copiau pe Jules Verne. Dar acele opere mi s-au parut plictisitoare. Ca sa fie opere de arta, scrierile pentru copii si tineri trebuie sa intereseze si pe oamenii maturi si instruiti. Copilaria nu dispare niciodata din noi, ea constituie izvorul permanent din care decurg toate meandrele vietii noastre. O literatura exclusiv pentru adulti e limitata, falsa si specializata. ªi tot asa numai pentru copii. Dar, gandind pe sfera mai larga, pot spune, mai departe, ca orice adevarata literatura trebuie sa intereseze sufletele oamenilor simpli, sa fie, cu alte cuvinte, accesibila masei. O arta rezervata pentru cei putini este principial victiata. Evident, chestiunea este destul de gingasa, si e primejdie de a se face confuzie intre accesibil oricui si vulgar. Pe urma se pun probleme de tehnica. Shakespeare este universal popular si, in anume aspecte feerice, placut chiar copiilor. Totusi fondul etern uman va fi infatisat copiilor intr-o viziune speciala, cum e, de pilda, aceea a basmului. Dar basmul intereseaza si pe omul matur.
Ma intorc la Jules Verne. Conceptia lui despre oameni este schematica, poate ar fi bine sa zic simplificata, in romanele lui sunt eroi simpatici si eroi antipatici. Asta inlatura orice complicatie. Ramane insa una, pe care le-o confera arta ingenua a autorului: viata. Conational al lui Flaubert, Jules Verne nu cunoaste raceala medicala a acestuia, nu e mizantrop. Omul pe care-l propune in cartile sale e un erou modern. Alexandre Dumas a scris si el epopei cu eroi placuti unui public larg. Acestia sunt niste viteji, putin fanfaroni, notabili afemeiati, care nu pot fi extrasi din conditia lor de spadasini intr-un mediu civilizat.
Calitatea fundamentala a eroului julvernian este increderea in ratiunea umana, pentru el nu exista forte incognoscibile, ci numai necunoscute temporare. Universul e un sistem de probleme rezolvate, iar eroul, inainte de a-si incepe aventura, face un studiu amanuntit, examinand toate ipotezele si pregatindu-se in consecinta. Adversarii sai sunt in primul rand natura, oamenii numai accidental. Eroul pozitiv este deci inteligent, plin de prezenta de spirit, brav fara bravada si cu deosebire calm. Arma lui capitala este stiinta.
G. CALINESCU