Mara

Descriere

Mara este văduva unui cârpaci sau cizmar, care a lăsat-o cu o casă şi doi copii mici: Persida şi Trică. Femeia e energică, voluntară şi ştie să ducă pe umerii ei voinici, mai bine chiar decât răposatul, îndatoririle ei. Cartea este povestea tulburătoare a unei iubiri care se înfiripează prin "coup de foudre", adică instantaneu, cu puterea unei fatalităţi. Tribulaţiile acestei iubiri, până ce tinerii se căsătoresc în taină în faţa unui preot ortodox, iar pe urmă şi variaţiile de temperatură ale acestei căsătorii, în care cel mai slab şi nestatornic este Hubernaţl, în timp ce Persida este fiica vrednică a mamei sale, voluntară şi hotărâtă; iar când bărbatul ei, după ce îşi vede visul cu ochii, îşi temperează iubirea şi îşi nesocoteşte îndatoririle, ea ţine o măcelărie la Viena şi apoi o cârciumă prin părţile Aradului. Aşadar, interesul principal al cititorului e atras de această dragoste într-un fel nelegiuită, deşi consacrată prin taina căsătoriei religioase, nelegiuită pentru că nici unul din tineri nu primeşte binecuvântarea părinţilor să
Serban Cioculescu


A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc.
Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi şedea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murăşului, viuţa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeaţă, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăş, iar la Arad te duci în două ceasuri.
Marţi dimineaţa Mara-şi scoate şatra şi coşurile pline în piaţa de pe ţărmurele drept al Murăşului, unde se adună la târg de săptămână murăşenii până de pe la Sovârşin şi Soboteliu şi podgorenii până de pe la Cuvin. Joi dimineaţa ea trece Murăşul şi întinde şatra pe ţărmurele stâng, unde se adună bănăţenii până de pe la Făget, Căpălnaş şi Sân-Miclăuş. Vineri noaptea, după cântatul cocoşilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu şatra întinsă în piaţa cea mare, unde lumea se adună din şapte ţinuturi.