Cartea celor o mie si una de nopti / Vol. IV

Descriere

Cele O mie si una de nopti sunt o enorma culegere de povestiri care a fost redactata in araba in forma ei definitiva intre secolele XIII si XV dupa Isus Cristos. Cele circa patru sute de povestiri pe care le contin au origini foarte diverse: vin din India, din Egipt, din Grecia, din Arabia propriu-zisa (este vorba de Coran, dar si de zeitati pre-islamice). Unele au un cadru istoric (Bagdadul sau Cairo din secolul VIII); altele sunt mituri a caror origine se pierde in noaptea vremilor [...] (Ele) ne dau o larga perspectiva asupra acelei faimoase "literaturi preistorice" din care mai supravietuiesc fragmente [...] care au evoluat diferit in literaturile indiana, persana, greceasca, celta etc. O mie si una de nopti sunt, din toate punctele de vedere, la fel de bogate ca si Vechiul Testament. Este timpul sa ne gandim a considera lectura lor nu doar ca o petrecere fara folos.

Mi s-a izvodit, o, norocitule sultan, ca in vechimea vremilor si in curgerea varstelor si a clipelor a fost odata un paun caruia ii placea, in tovarasia sotiei sale, sa bata tarmurile marii si sa se preumble printr-o padure ce se intindea pana acolo si care era plina de ape curgatoare si locuita de cantec de pasari. La vreme de zi, perechea isi cauta in liniste hrana, iar la venirea noptii se cocota intr-un pom stufos, ca sa nu se primejduiasca a ispiti pofta vreunui vecin nu tocmai grijuliu in minunarea sa fata de frumusetea tinerei paunite. ªi urmara a trai asa, binecuvantandu-l pe Binefacator, in pace si dulceata.
Or, intr-o zi, paunul o imbie pe sotia lui, spre a mai schimba aerul si privelistea, sa faca o iesire spre un ostrov ce se vedea de pe tarm. ªi raspunzandu-i paunita cu ascultare si supunere, isi luara zborul amandoi si ajunsera la ostrov.
ªi era un ostrov acoperit de pomi roditori si adapat de o sumedenie de garle. Iar paunul si sotia lui ramasera pana peste poate de fermecati de preumblarea lor prin inima acelei prospetimi, si poposira o vreme acolo ca sa manance din toate roadele si sa bea din apa aceea dulce si atata de vioaie.
Or, pe cand se pregateau sa se intoarca acasa, "vazura ca venea in goana catre ei, batand din aripi si tipand de spaima, o gasca. ªi veni, tremurand din toate penele ei, sa le ceara adapost si ocrotire; iar paunul si sotia lui nu pregetara s-o intampine cu toata prietenia.