Ascensiunea banilor. O istorie financiară a lumii

     

Cartea e cladita pe o excelenta documentatie si abordeaza istoria banilor nu pe un fir cronologic conventional, ci selectind si comentind diverse momente importante din istoria lumii, plimbindu-ne prin timp si spatiu, din America moderna pina in vremurile cind venetienii si genovezii trageau sforile financiare ale lumii medivale. Avem si fotografii ce imortalizeaza dezastre, avem si ilustratii cu figurile unor mari nume din domeniu, ca este vorba despre Alan Greenspan sau despre Milton Friedman, de la Universitatea din Chicago. Multe harti, tabele, grafice, explicatii cu duiumul si detalii cu toptanul, prinse intr-o canava narativa – pe bune! – de prima mina. Cu secvente cinematografice amestecate cu pagini de drama, cu explicatii contabil-financiare care ma depasesc, cu personaje ca Pinochet, generalul dictator chilian, detestat de stinga sud-americana, amintit alaturi de Goldman Sachs, nume cu rezonanta pe pamint american (de care, evident, am aflat chiar si eu). Greu de rezumat povestea banilor.

     

Niall Ferguson pune in evidenta si faptul ca ascensiunea banilor nu a fost – si nici nu avea cum sa fie – una liniara. Dimpotriva, traiectoria lor a cunoscut numeroase suisuri si coborisuri, accelerari si pierderi de ritm, bucle si distorsiuni. Pentru toate exista explicatii evidente sau subtile si toate au avut implicatii majore asupra mersului economiilor nationale. De foarte multe ori, banii au determinat razboaie, dar tot banii au fost cei care au facut sa se cada la pace! (...) Un merit major al lui Ferguson este acela ca ii ofera cititorului posibilitatea nu doar sa acumuleze informatii privind evolutia si impactul banilor de-a lungul timpului, ci si sa reflecteze singur asupra acestora. Desigur, cei care asociaza crearea sau detinerea banilor cu raul absolut nu vor fi deloc incintati de acest volum. Dar pentru cei cu adevarat interesati in intelegerea locului si rolului banilor in aceasta lume, cartea merita parcursa, mai ales ca acorda un spatiu larg si evolutiilor recente, inclusiv crizei financiare globale care a izbucnit cu citiva ani in urma.

     

Paradox al istoriei, creditarea capitalismului triumfal de către „stafia” metamorfozată a unui sistem aparent defunct se asortează deci cu ștergerea, prin includerea lor în circuitul global, a diferenței dintre mari și mici, începători și avansați. La hora financiară globală participă toată lumea, și efectele ei le resimt toți. Asupra acestui gînd se revine și altfel: „Globalizarea financiară înseamnă, printre altele, că, după trei sute de ani de divergențe, lumea nu mai poate fi împărțită în țări bogate și dezvoltate și țări subdezvoltate și sărace. Cu cît piețele financiare ale lumii devin mai integrate, cu atît apar tot mai multe oportunități pentru oamenii inițiați în lumea finanțelor, indiferent unde trăiesc aceștia, și cu atît îi pîndesc pe cei neinstruiți în domeniul financiar mai multe riscuri de a cădea victime”. Cea mai importantă cheie pe care o aruncă în joc Niall Ferguson de astă dată pare să fie conținută de afirmația că „În spatele oricărui mare fenomen istoric se află un secret financiar”. De aceea, după cum spune autorul, dintru început, „cartea de față și-a propus să descifreze cele mai importante dintre aceste secrete”. „Misterele Parisului” ca rețetă aplicată deslușirii economiei mondiale în dezvoltarea ei – iată ce oferă pasionantul și instructivul volum al expertului occidental.