Pirați și corăbii. Incursiune într-un posibil imaginar al mării

     

Pirati si corabii. Incursiune intr-un posibil imaginar al marii redeschide gustul uitat, poate, pentru literatura de calatorie acvatica si o face deopotriva erudit si indragostit de largul literaturii si al marilor si oceanelor.

     

Dinamic si jucaus, demersul bazat pe o „subiectivitate asumata” a lui Adrian G. Romila reprezinta fara indoiala un pariu cistigat. Glisind in permanenta dinspre real inspre fictional si invers, Pirati si corabii reprezinta o minutioasa cartografiere a unui imaginar deseori subestimat. Studiul de fata reda, in nuante dintre cele mai neasteptate, diferitele paliere ale imaginarului maritim, dovedindu-se asadar a fi nu doar o incursiune surprinzatoare, ci si necesara. Mentinind tonul cartii, nu ne mai ramine sa spunem decit ca atit autorul, cit si cititorul, scriind, respectiv citind cartea, se imbarca intr-o adevarata aventura literara.

     

Un studiu foarte serios si documentat care pune fata in fata imaginarul, povestile, legendele, fictionalizarile de tot felul despre pirati cu faptele, asa cum reies din documentele vremii.

     

Dupa odiosul pirat clasic apare piratul iluminismului, care nu e rau de la natura, ci stricat de societate. Urmeaza piratul romantic, mai mult rebel decit ticalos, urmat de piratul modernismului, bintuit de intrebari abisale, iar mai nou, de piratul postmodern, tratat in cheie parodica, mai ales in productiile cinematografice. Autorul acestui eseu nu insista asupra periodizarii culturale a pirateriei, desi cred ca ar fi trebuit s-o faca, pentru a sonda cu exactitate adincimile denivelate ale imaginarului marii.

     

Intr-o vreme in care capricioasa noastra piata a ideilor critice pare a favoriza cu totul alt gen de analize, condeiul atasant al lui Adrian G. Romila s-a incapatinat sa dea viata (meta)fictionala unui subiect absolut savuros, dinspre care bate briza in fond benefica a revoltei secundarului cultural, decis, macar din cind in cind, sa atace in forta si sa scuture inertiile hermeneuticii asa-zicind canonice. Titlul celei mai recente aparitii editoriale semnate de criticul nemtean – Pirati si corabii. Incursiune intr-un posibil imaginar al marii (Editura Cartea romaneasca, Bucuresti, 2015) – vorbeste de la sine despre pretextul si mizele acestui op temerar, care pleaca de la portretul universal al piratului, „prototipul imaginar al tilharului de mare, recunoscut oriunde, in cultura euro-americana”, pentru a demonstra ca, „raportata la epoca sa, figura consacrata de literatura cu aventuri marine, de filmele de gen sau de benzile desenate, e, desigur, doar un surogat fictional, un concentrat simbolic-narativ menit sa satisfaca orizonturi ale unui subconstient modern, civilizat, legal si moral”, pe cind omul postmodern, „inteligent si sincer cu optiunile sale”, vede in pirateria clasica si aventurile pe corabii vechi, strabatind curajoase intinsul melancolic sau involburat al marii, „ocaziile unor evadari generoase in cunoastere si in experienta estetica”, cind nu le intelege explicit ca „expresie a unei posibilitati de mult apmutate”.