Bună dimineaţa, Verônica!

Descriere

Până de curând, viața funcționarului de poliție Verônica Torres era una liniștită, desfășurată conform ritualului birocratic și plină de visuri ce nu aveau să se împlinească niciodată. Săptămâna asta, însă, o sinucidere neașteptată la care a fost martoră și un apel anonim de la o femeie care pretinde că viața îi este în pericol au deschis un abis înaintea ei. Verônica se simte cuprinsă de teamă, dar știe că acesta este momentul de a-și demostra calitățile de investigator și decide să se ocupe singură de ambele cazuri. Vârtejul de evenimente surprinzătoare declanșate de cercetările ei îi prilejuiește o întâlnire cu partea întunecată a inimii umane.

Cu cat stii mai putin despre ANDREA KILLMORE, cu atat mai putin risti. Prietena apropiata cu pericolul, noua autoare a DarkSide Books e o revelatie, chiar daca nu isi arata fata, iar numele ei adevarat e in continuare un mister chiar si pentru editura. Intr-o alta viata, ea a jucat un rol important in cadrul politiei. Dupa ce a lucrat sub acoperire intr-un caz si a suferit o mare pierdere personala, autoarea s-a vazut nevoita sa adopte o noua identitate. Si, odata cu aceasta, o noua vocatie. Ascunsa in umbre, a gasit in literatura o cale de a invinge depresia si de a-si face auzita vocea. Astfel s-a nascut Andrea Killmore, pseudonim botezat in sange. De la primul e-mail catre DarkSide Books, cand a trimis manuscrisul romanului sau de debut, Buna dimineata, Verônica!, autoarea a insistat asupra importantei anonimatului sau. Orice contact intre ea si editori are loc prin intermediul unui avocat. Din motive de siguranta, stilul sau de viata e extrem de rezervat si nu ii permite sa dea interviuri sau sa participe la evenimente publice. Ce altceva mai trebuie sa stii? Ca, oricine ar fi, Killmore e o scriitoare de prima clasa. Scrie thrillere asemenea maestrilor, iar experienta sa de viata le confera o autenticitate rareori intalnita in romanele politiste de suspans. Scriitoarea a cunoscut indeaproape adevarata fata a raului. Chiar si cu atatea mistere, literatura ei e vibranta si cruda – la fel ca realitatea.

„Cat de fragila e inima umana – un iaz de ganduri oglindite. Un instrument de sticla atat de profund si de tremurator, care poate sa cante sau sa planga.”
Sylvia Plath

LA SFARSIT, TOATE PIESELE SE IMBINA.