Liberalismul

Descriere

Potrivit editorului acestui volum, liberalismul este îndeobste cunoscut în forma simplificata pe care au acreditat-o adversarii sai: ca un discurs mediocru despre valori terestre, în primul rînd despre prosperitatea unei minoritati, sau ca o ortodoxie doctrinara rigida, incapabila de adaptare dar utilizata ca masca a exploatarii.
Volumul îsi propune tocmai rasturnarea acestei viziuni, prin reunirea referintelor esentiale ale istoriei liberalismului, grupate în cinci sectiuni: individul, temeiurile societatii libere, economia si capitalismul, statul liberal si, respectiv, democratia si adversarii sai. Plecînd de la Machiavelli, Thomas Hobbes, Voltaire, Condorcet sau Alain, prima sectiune înfatiseaza cele trei chipuri ale individului modern: principele, omul în starea de natura si homo oeconomicus.
Fundamentele societatii sînt descrise cu ajutorul discursurilor despre libertate (Friedrich von Hayek), proprietate (John Locke), toleranta (Isaiah Berlin) si pluralism (Wilhelm von Humboldt si Benjamin Constant).
Sectiunea consacrata economiei vede în aceasta o alternativa la teoria contractului social: Adam Smith, Frédéric Bastiat si Ludwig von Mises definesc capitalismul si stiinta care îl consacra. Statul liberal este vazut ca stat minimal si stat de drept (Norberto Bobbio), ca stat protector (Pierre Rosanvallon), dar si ca o forma de articulare a separatiei puterilor (Montesquieu).
În fine, adversarii democratiei - tirania majoritatii, revolutia si totalitarismul - sînt înfatisati din perspectiva criticii liberale a unor autori precum John Stuart Mill, Alexis de Tocqueville, Karl R. Popper, Raymond Aron sau Leo Strauss.