Tratat de fiziologie a omului Guyton

Descriere

Editia a 11-a a acestui tratat clasic de fiziologie a omului îsi mentine bogata traditie de prezentare a conceptelor fundamentale ale fiziologiei într-o manieră clară si captivantă. Tratatul abordează toate sistemele majore ale corpului uman si în acelasi timp pune accentul pe interactiunile dintre sisteme, homeostazie si fiziopatologie

Complet actualizată...

• Noul design în policromie face informatia mai accesibilă si captivantă pentru cititor.
• Peste 800 de ilustratii, inclusiv electrocardiograme, grafice, scheme si desene... dintre care mai bine de 300 sunt noi!
• Reflectă cele mai recente cunostinte si concepte din spectrul fiziologiei...si în acelasi timp păstrează cu acuratete caracteristicile esentiale ale celor 10 editii precedente!
• Capitole scurte, usor de citit.
• Tabele pentru referinte rapide.
• Aplică conceptele esentiale la exemple clinice care oglindesc situatii reale.
• Abordează relatia dintre fiziopatologie si medicina clinică.


CUPRINS

PARTEA I
Introducere în fiziologie: celula si fiziologie generală
CAPITOLUL 1
Organizarea functională a corpului uman si controlul “mediului intern” 3
Celulele - unitătile vii ale organismului 3
Lichidul extracelular—“mediul intern” 3
Mecanismele “homeostatice” ale principalelor sisteme functionale ale organismului 4
Homeostazia 4
Sistemul de transport si distributie a lichidului extracelular - sistemul circulator sangvin 4
Originea elementelor nutritive din lichidul extracelular 5
Epurarea produsilor finali de metabolism 5
Reglarea functiilor organismului 5
Reproducerea 6
Controlul sistemelor organismului 6
Exemple de mecanisme de control 6
Caracteristici ale sistemelor de control 7
Rezumat - automatismul organismului 9
CAPITOLUL 2
Celula si functiile sale 11
Organizarea celulei 11
Structura fizică a celulei 12
Structurile membranoase ale celulei 12
Citoplasma si organitele sale 14
Nucleul 17
Membrana nucleară 17
Nucleolii si formarea ribozomilor 18
Comparatie între celula animală si formele
de viată precelulare 18
Sisteme functionale celulare 19
Ingestia de către celulă—endocitoza 19
Digestia intracelulară a substantelor provenite din pinocitoză si fagocitoză —
functia lizozomilor 20
Sinteza si formarea structurilor celulare de către reticulul endoplasmic si aparatul Golgi 20
Obtinerea energiei din elementele nutritive —
functia mitocondriilor 22
Motilitatea celulară 24
Miscarea amiboidală 24
Cilii si miscările ciliare 24
CAPITOLUL 3
Controlul genetic al sintezei proteinelor, functiilor si reproducerii celulare 27
Localizarea genelor în nucleul celulei 27
Codul genetic 29
Codul ADN din nucleu este transferat în codul ARN din citoplasmă — transcriptia 30
Sinteza ARN 30
Asamblarea lantului de ARN din nucleotide activate prin utilizarea catenei ADN ca
matrită — procesul de “transcriptie” 31
ARN-ul mesager — codonii 31
ARN-ul de transfer — anticodonii 32
ARN-ul ribozomal 33
Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor — procesul de “translatie” 33
Sinteza celulară a altor substante 35
Controlul expresiei genice si al activitătii biochimice celulare 35
Reglarea genetică 35
Controlul functiilor intracelulare prin reglare enzimatică 36
Rolul ADN în controlul reproducerii celulare 37
Reproducerea celulară debutează cu replicarea ADN 37
Cromozomii si replicarea acestora 38
Mitoza 38
Controlul cresterii si reproducerii celulare 39
Diferentierea celulară 40
Apoptoza — moartea celulară programată 40
Cancerul 40
PARTEA II
Fiziologia membranei si a unitătii neuro-motorii
CAPITOLUL 4
Transportul substantelor prin membrana celulară 45
Bariera lipidică a membranei celulare si proteinele membranare de transport 45
Difuziunea 46
Difuziunea prin membrana celulară 46
Difuziunea prin proteinele-canal si
“portile” acestor canale 47
Difuziunea facilitată 49
Factori care influentează rata netă a difuziunii 50
Osmoza prin membrane cu permeabilitate
selectivă —“difuziunea netă” a apei 51
“Transportul activ” al substantelor prin membrane 52
Transportul activ primar 53
Transportul activ secundar — co-transportul si contra-transportul 54
Transportul activ transcelular 55
CAPITOLUL 5
Potentiale de membrană si potentiale de actiune 57
Mecanismele fizice ale potentialelor de membrană 57
Potentiale de membrană produse datorită difuziunii 57
Măsurarea potentialului de membrană 58
Potentialul de repaus al fibrelor nervoase 59
Originea potentialului membranar normal de repaus 60
Potentialul de actiune în fibrele nervoase 61
Canale de sodiu si de potasiu reglate prin voltaj 62
Rezumatul evenimentelor care produc potentialul de actiune 64
Rolurile altor ioni în generarea potentialului de actiune 64
Initierea potentialului de actiune 65
Propagarea potentialului de actiune 65
Restabilirea gradientelor ionice de sodiu si potasiu după stingerea potentialelor de actiune
— importanta metabolismului energetic 66
Faza de platou din cadrul anumitor potentiale de actiune 66
Ritmicitatea unor tesuturi excitabile — descărcarea repetitivă 67
Caracteristici speciale ale transmiterii semnalului prin tracturile nervoase 68
Excitatia — declansarea potentialului de actiune 69
“Perioada refractară” după un potential de actiune 70
înregistrarea potentialelor membranare si a potentialelor de actiune 70
Inhibitia excitabilitătii — “stabilizatorii de membrană”si anestezicele locale 70
CAPITOLUL 6
Contractia muschiului scheletic 72
Anatomia si fiziologia muschiului scheletic 72
Fibra musculară scheletică 72
Mecanismul general al contractiei musculare 74
Mecanismul molecular al contractiei musculare 74
Caracteristicile moleculare ale filamentelor contractile 75
Efectul gradului de suprapunere al filamentelor
de actină si miozină asupra tensiunii generate de muschiul care se contractă 77
Relatia între viteza de contractie si încărcarea musculară 78
Aspecte energetice ale contractiei musculare 78
Lucrul mecanic realizat în timpul contractiei musculare 78
Surse de energie pentru contractia musculară 79
Caracteristicile contractiei musculare în ansamblu 80
Mecanica contractiei muschiului scheletic 81
Remodelarea musculară pentru adaptarea functională 82
Rigiditatea cadaverică 83
CAPITOLUL 7
Excitatia muschiului scheletic: transmiterea neuromusculară si cuplarea excitatiei cu contractia 85
Transmiterea impulsurilor de la nivelul terminatiilor nervoase la muschii scheletici:
jonctiunea neuromusculară 85
Secretia acetilcolinei la nivelul terminatiilor nervoase 85
Biologia moleculară a formării si eliberării acetilcolinei 88
Medicamente care amplifică sau blochează transmisia la nivelul jonctiunii neuromusculare 88
Miastenia gravis 89
Potentialul de actiune muscular 89
Propagarea potentialului de actiune în interiorul fibrei musculare prin intermediul “tubulilor transversi” 89
Cuplarea excitatiei cu contractia 89
Sistemul tubuli transversi – reticul sarcoplasmic 89
Eliberarea ionilor de calciu de către reticulul sarcoplasmic 90
CAPITOLUL 8
Contractia si excitatia muschiului neted 92
Contractia muschiului neted 92
Tipuri de muschi neted 92
Mecanismul contractil al muschiului neted 93
Reglarea contractiei de către ionii de calciu 95
Controlul nervos si hormonal al contractiei muschiului neted 95
Jonctiunile neuromusculare ale muschiului neted 95
Potential de membrană si potentiale de actiune în muschiul neted 96
Capacitatea factorilor tisulari locali si a hormonilor de a produce contractia muschiului neted
în absenta potentialelor de actiune 98
Sursa ionilor de calciu care declansează contractia (1) spatiul extracelular si (2) reticulul sarcoplasmic 99
PARTEA III
Cordul
CAPITOLUL 9
Muschiul cardiac; functia de pompă a inimii si functia valvelor cardiace 103
Fiziologia muschiului cardiac 103
Anatomia functională a muschiului cardiac 103
Potentialele de actiune în muschiul cardiac 104
Ciclul cardiac 106
Diastola si sistola 106
Relatia dintre electrocardiogramă si ciclul cardiac 107
Functia de pompă primară a atriilor 107
Functia de pompă a ventriculilor 108
Functia valvelor 109
Curba presiunii aortice 109
Relatia zgomotelor cardiace cu
ciclul cardiac 109
Debitul bătaie al cordului 110
Analiza grafică a pompei ventriculare 110
Energia chimică necesară contractiei cardiace: utilizarea oxigenului de către cord 111
Reglarea functiei de pompă a inimii 111
Reglarea intrinsecă a activitătii cardiace — mecanismul Frank-Starling 111
Efectul ionilor de potasiu si calciu asupra functiei cardiace 113
Efectul temperaturii asupra functiei cardiace 114
Cresterea sarcinii presiunii arteriale (până la o anumită limită) nu scade debitul cardiac 114
CAPITOLUL 10
Excitatia ritmică a cordului 116
Sistemul specializat excitoconductor al inimii 116
Nodulul sinusal (sinoatrial) 116
Căile internodale si transmiterea impulsului cardiac prin atrii 118
Nodulul atrioventricular si întârzierea conducerii impulsului de la atrii la ventriculi 118
Transmiterea rapidă în sistemul ventricular
Purkinje 119
Transmiterea impulsului cardiac în muschiul ventricular 119
Propagarea impulsului cardiac prin cord în rezumat 120
Controlul excitatiei si al conducerii intracardiace 120
Functia de pacemaker a nodulului sinusal 120
Rolul sistemului Purkinje în producerea contractiilor sincrone ale muschiului
ventricular 121
Controlul ritmicitătii cardiace si al conducerii impulsului prin nervii cardiaci: nervii simpatici si parasimpatici 121
CAPITOLUL 11
Electrocardiograma normală 123
Caracteristicile electrocardiogramei normale 123
Unde de depolarizare versus unde de repolarizare 123
Relatia contractiei atriale si ventriculare cu undele electrocardiogramei 125
Voltajul si calibrarea dependentă de timp a electrocardiogramei 125
Metode de înregistrare a electrocardiogramei 126
înregistrarea cu penită 126
Fluxul curentului de-a lungul cordului
în timpul ciclului cardiac 126
înregistrarea potentialelor electrice dintr-o masă partial depolarizată a muschiului
cardiac sincitial 126
Fluxul pericardiac al curentilor electrici la nivelul toracelui 126
Derivatiile electrocardiografice 127
Trei derivatii bipolare ale membrelor 127
Derivatiile toracice (derivatii precordiale) 129
Derivatiile unipolare augmentate ale membrelor 129
CAPITOLUL 12
Interpretarea electrocardiografică a afectiunilor muschiului cardiac si a anomaliilor fluxului coronar: analiza vectorială 131
Principiile analizei vectoriale a electrocardiogramei 131
Uitilizarea vectorilor pentru a reprezenta potentialele electrice 131
Directia vectorului este indicată prin valoarea exprimată în grade 131
Axul corespondent fiecărei derivatii bipolare standard si fiecărei derivatii unipolare
a membrelor 132
Analiza vectorială a potentialelor înregistrate în diferite derivatii 133
Analiza vectorială a electrocardiogramei normale 134
Vectorii care apar la intervale succesive în cursul depolarizării ventriculilor —
complexul QRS 134
Electrocardiograma în cursul repolarizării — unda T 134
Depolarizarea atriilor — unda P 136
Vectocardiograma 136
Axa electrică medie a complexului ventricular QRS si semnificatia acesteia 137
Determinarea axei electrice prin analiza derivatiilor standard înregistrate electrocardiografic 137
Stări patologice ventriculare care conduc la devierea axei electrice 138
Afectiuni care conduc la voltaje anormale ale complexului QRS 140
Voltajul crescut în derivatiile bipolare standard ale membrelor 140
Scăderea voltajului electrocardiogramei 140
Cresterea duratei complexelor QRS si aspecte bizare ale acestora 141
Prelungirea duratei complexului QRS ca urmare a hipertrofiei sau dilatării cardiace 141
Prelungirea duratei complexului QRS ca urmare a blocului sistemului Purkinje 141
Tulburări care conduc la complexe QRS bizare 141
Curentul de leziune 141
Efectul curentului de leziune asupra complexului QRS 141
Punctul J — potentialul de referintă zero pentru analiza curentului de leziune 142
Ischemia coronară reprezintă o cauză a potentialului de leziune 143
Anomalii ale undei T 145
Efectul conducerii lente a undei de depolarizare asupra caracteristicilor undei T 145
Scurtarea depolarizării în portiuni ale miocardului ventricular reprezintă o cauza a anomaliilor undei T 145
CAPITOLUL 13
Aritmiile cardiace si interpretarea electrocardiografică a acestora 147
Tulburările de ritm sinusal 147
Tahicardia 147
Bradicardia 147
Aritmia sinusală 148
Tulburări de ritm generate prin blocarea impulsurilor cardiace de-a lungul căilor de conducere intracardiace 148
Blocul sinoatrial 148
Blocul atrioventricular 148
Blocul atrioventricular incomplet 149
Blocul intraventricular incomplet — alternanta electrică a ritmului cardiac 150
Contractiile premature 150
Contractiile atriale premature 150
Contractiile premature de la nivelul nodulului A-V sau al fasciculului A-V 150
Contractiile ventriculare premature 151
Tahicardia paroxistică 151
Tahicardia paroxistică atrială 152
Tahicardia paroxistică ventriculară 152
Fibrilatia ventriculară 152
Fenomenul de reintrare — “circulatia repetată a impulsurilor” stă la baza fibrilatiei
ventriculare 153
Mecanismul de reactie în lant al fibrilatiei 153
Electrocardiograma în fibrilatia ventriculară 154
Defibrilarea electrică a ventriculilor 154
Masajul cardiac (resuscitarea cardiopulmonară) ca metodă auxiliară defibrilării 155
Fibrilatia atrială 155
Flutterul atrial 156
Stopul cardiac 156
PARTEA IV
Circulatia
CAPITOLUL 14
Circulatia sângelui; presiunea, fluxul si rezistenta ca notiuni de fizică medicală 161
Caracteristicile fizice ale circulatiei 161
Teoria de bază a functiei circulatorii 163
Interrelatiile dintre presiune, flux si rezistentă 164
Fluxul sangvin 164
Presiunea sangvină 166
Rezistenta la fluxul sangvin 167
Efectele presiunii arteriale asupra rezistentei vasculare si asupra fluxului sangvin tisular 170
CAPITOLUL 15
Distensibilitatea vasculară si rolurile sistemelor arterial si venos 171
Distensibilitatea vasculară 171
Complianta vasculara (sau capacitanta vasculară) 171
Curbele volum-presiune ale circulatiilor arterială si venoasă 172
Pulsatiile presionale arteriale 173
Transmiterea pulsatiilor presionale la arterele periferice 174
Metode clinice de determinare a presiunii sistolice si a celei diastolice 175
Venele si rolurile acestora 176
Presiunile venoase — presiunea atrială dreaptă (presiunea venoasă centrală) si
presiunile venoase periferice 176
Rolul de rezervor sangvin al venelor 179
CAPITOLUL 16
Microcirculatia si sistemul limfatic: schimbul lichidian la nivel capilar, lichidul interstitial si fluxul limfatic 181
Structura microcirculatiei si a sistemului capilar 181
Fluxul sangvin prin capilare — vasomotricitatea 182
Functia ponderată a sistemului capilar 183
Schimbul de apă, substante nutritive si alte molecule între sânge si lichidul interstitial 183
Difuziunea prin membrana capilară 183
Interstitiul si lichidul interstitial 184
Filtrarea lichidiană prin capilare este conditionată de presiunile hidrostatică si
coloid-osmotică, precum si de coeficientul de filtrare capilară 185
Presiunea hidrostatică la nivel capilar 186
Presiunea hidrostatică a lichidului interstitial 187
Presiunea coloid-osmotică a plasmei 188
Presiunea coloid-osmotică a lichidului interstitial 188
Schimbul lichidian prin membrana capilară 189
Echilibrul Starling în cazul schimbului capilar 189
Sistemul limfatic 190
Ductele limfatice din organism 190
Formarea limfei 191
Rata fluxului limfatic 192
Rolul sistemului limfatic în reglarea concentratiei proteice a lichidului interstitial, în reglarea volumului lichidului interstitial si a presiunii lichidului interstitial 193
CAPITOLUL 17
Controlul local si umoral al fluxului sangvin tisular 195
Controlul local al fluxului sangvin ca răspuns la necesitătile tisulare 195
Mecanismele de control ale fluxului sangvin 196
Reglarea pe termen scurt a fluxului sangvin local 196
Reglarea pe termen lung a fluxului sangvin 200
Dezvoltarea circulatiei colaterale — un fenomen al reglării pe termen lung a fluxului
sangvin local 201
Controlul umoral al circulatiei 201
Agenti vasoconstrictori 201
Agenti vasodilatori 202
Rolul ionilor si al altor factori chimici în controlul vascular 202
CAPITOLUL 18
Rolul sistemului nervos în reglarea circulatiei si controlul rapid al presiunii arteriale 204
Reglarea circulatiei pe cale nervoasă 204
Sistemul nervos autonom 204
Rolul sistemului nervos în controlul rapid al presiunii arteriale 208
Cresterea presiunii arteriale în timpul efortului fizic si al altor situatii de stres 208
Mecanisme reflexe pentru mentinerea presiunii arteriale normale 209
Răspunsul sistemului nervos central la ischemie — controlul presiunii arteriale de către centrul vasomotor cerebral ca răspuns la reducerea fluxului sangvin cerebral 212
Caracteristici speciale ale controlului nervos al presiunii arteriale 213
Rolul muschilor scheletici si al inervatiei acestora în cresterea debitului cardiac
si a presiunii arteriale 213
Undele respiratorii ale presiunii arteriale 214
Undele “vasomotorii” ale presiunii arteriale — oscilatia mecanismelor de control reflex
al presiunii 214
CAPITOLUL 19
Rolul dominant al rinichiului în reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale si în hipertensiune: sistemul integrat pentru controlul presiunii 216
Sistemul reno–vascular pentru reglarea presiunii arteriale 216
Cuantificarea diurezei de presiune ca element fundamental al controlului presiunii arteriale 217
Hipertensiunea (presiunea sangvină crescută) cronică este determinată de alterarea
excretiei lichidiene la nivel renal 220
Sistemul renină-angiotensină: rolul său în controlul presiunii arteriale si în hipertensiune 223
Componentele sistemului renină-angiotensină 223
Tipuri de hipertensiune în care este implicată angiotensina: hipertensiunea cauzată de
tumori secretante de renină sau de injectarea de angiotensină II 226
Alte tipuri de hipertensiune cauzate de asocierea dintre încărcarea de volum si vasoconstrictie 227
“Hipertensiunea primară (esentială)” 228
Rezumatul sistemului integrat pentru reglarea presiunii arteriale 230
CAPITOLUL 20
Debitul cardiac, întoarcerea venoasă si reglarea acestora 232
Valorile normale ale debitului cardiac în repaus si în perioade de activitate 232
Controlul debitului cardiac de către întoarcerea venoasă — rolul mecanismului cardiac Frank-Starling 232
Reglarea debitului cardiac reprezintă suma reglării fluxului sangvin local la nivelul tuturor
tesuturilor organismului — metabolismul tisular reglează în cea mai mare parte fluxul sangvin local 233
Există o limită a debitului cardiac care poate fi atinsă de cord 234
Care este rolul sistemului nervos în reglarea debitului cardiac? 235
Cresteri si scăderi patologice ale debitului cardiac 236
Cresterea debitului cardiac este cauzată de scăderea rezistentei periferice totale 236
Scăderea debitului cardiac 237
Analiza cantitativă riguroasă a reglării debitului cardiac 237
Curbele debitului cardiac utilizate pentru analiza cantitativă 237
Curbele întoarcerii venoase 238
Analiza debitului cardiac si a presiunii atriale drepte utilizând simultan curbele debitului
cardiac si ale întoarcerii venoase 241
Metode pentru măsurarea debitului cardiac 243
Debitul cardiac pulsatil măsurat cu ajutorul unui
fluxmetru electromagnetic sau ultrasonic 243
Măsurarea debitului cardiac prin metoda Fick 244
Metoda dilutiei indicatorului pentru măsurarea debitului cardiac 244
CAPITOLUL 21
Fluxul sangvin muscular si debitul cardiac în timpul activitătii fizice; circulatia coronariană si boala
cardiacă ischemică 246
Fluxul sangvin în muschii scheletici si reglarea acestuia în timpul activitătii fizice 246
Rata fluxului sangvin muscular 246
Reglarea fluxului sangvin în muschii scheletici 247
Mecanismele globale de adaptare circulatorie în timpul activitătii fizice 247
Circulatia coronariană 249
Anatomia functională a sistemului coronarian 249
Fluxul sangvin coronarian normal 249
Reglarea fluxului sangvin coronarian 250
Caracteristici speciale ale metabolismului miocardic 251
Boala cardiacă ischemică 252
Cauze ale decesului după ocluzia coronariană acută 253
Etapele recuperării după infarctul miocardic acut 254
Functionarea cordului după recuperarea post-infarct miocardic acut 255
Durerea în boala cardiacă coronariană 255
Tratamentul chirurgical al bolii coronariene 256
CAPITOLUL 22
Insuficienta cardiacă 258
Dinamica circulatorie în insuficienta cardiacă 258
Efectele acute ale insuficientei cardiace moderate 258
Faza cronică a insuficientei cardiace — retentia lichidiană contribuie la compensarea
debitului cardiac 259
Rezumatul modificărilor care se produc după insuficienta cardiacă acută — “insuficienta cardiacă compensată” 260
Dinamica insuficientei cardiace severe — insuficienta cardiacă decompensată 260
Insuficienta cardiacă unilaterală stângă 262
Insuficienta cardiacă cu debit scăzut — socul cardiogen 262
Edemul la pacientii cu insuficientă cardiacă 263
Rezerva cardiacă 264
Metodă grafică (cantitativă) pentru analiza insuficientei cardiace 265
CAPITOLUL 23
Valvele cordului si zgomotele cardiace; dinamica defectelor valvulare si a bolilor cardiace congenitale 269
Zgomotele cardiace 269
Zgomotele cardiace normale 269
Leziunile valvulare 271
Anomalii ale dinamicii circulatorii în cadrul afectiunilor valvulare cardiace 272
Dinamica circulatorie în stenoza aortică si în insuficienta aortică 272
Dinamica stenozei mitrale si a insuficientei mitrale 273
Dinamica circulatorie în timpul activitătii fizice la pacientii cu leziuni valvulare 273
Anomalii ale dinamicii circulatorii în cadrul defectelor cardiace congenitale 274
Persistenta canalului arterial — sunt stânga-dreapta 274
Tetralogia Fallot — sunt dreapta-stânga 274
Cauzele malformatiilor congenitale 276
Rolul circulatiei extracorporale în chirurgia cardiacă 276
Hipertrofia cardiacă în afectiunile valvulare si în bolile cardiace congenitale 276
CAPITOLUL 24
Socul circulator si bazele fiziologice ale tratamentului acestuia 278
Explicatia fiziologică a cauzelor socului 278
Socul circulator determinat de scăderea debitului cardiac 278
Socul circulator produs fără scăderea debitului cardiac 278
Cum se modifică presiunea arterială în socul circulator? 279
Leziunile tisulare sunt consecinta finală a socului circulator, indiferent de etiologie 279
Stadiile socului 279
Socul hipovolemic — socul hemoragic 279
Relatia dintre volumul sangvin pierdut, debitul cardiac si presiunea arterială 279
Socul hemoragic progresiv si non-progresiv 280
Socul ireversibil 284
Socul hipovolemic secundar pierderii de plasmă 284
Socul hipovolemic secundar unui traumatism 285
Socul neurogen — cresterea capacitătii vasculare 285
Socul anafilactic si socul histaminic 285
Socul septic 286
Fiziologia tratamentului socului 286
Terapia de substitutie 286
Tratamentul socului cu medicamente simpatomimetice — uneori este util, alterori nu 287
Alte metode de tratament 287
Stopul circulator 287
Efectul stopului circulator asupra creierului 287
PARTEA V
Fluidele corpului si rinichii
CAPITOLUL 25
Compartimentele lichidiene ale organismului: lichidele extracelular si intracelular; lichidul interstitial si edemul 291
Aportul si eliminarea de lichid sunt egale în conditii normale 291
Aportul zilnic de apă 291
Pierderea zilnică de apă din organism 291
Compartimentele lichidiene ale organismului 292
Compartimentul lichidului intracelular 293
Compartimentul lichidului extracelular 293
Volumul sangvin 293
Compozitia lichidelor extracelular si intracelular 293
Compozitia ionică a plasmei este similară cu cea a lichidului interstitial 293
Constituenti importanti ai lichidului intracelular 295
Măsurarea volumului diferitelor compartimente lichidiene ale organismului — principiul
dilutiei substantei indicatoare 295
Determinarea volumelor compartimentelor lichidiene specifice ale organismului 295
Reglarea schimburilor lichidiene si a echilibrului osmotic între lichidele intracelular si extracelular 296
Principiile de bază ale osmozei si presiunea osmotică 296
între lichidele intracelular si extracelular este mentinut echilibrul osmotic 298
Volumul si osmolaritatea lichidelor extracelular si intracelular în stări patologice 299
Efectul adăugării de solutie salină la lichidul extracelular 299
Glucoza si alte solutii administrate pentru sustinerea nutritivă a organismului 301
Afectiuni clinice secundare tulburărilor de reglare a volumului lichidian: hiponatremia
si hipernatremia 301
Cauzele hiponatremiei: excesul de apă sau pierderea de sodiu 301
Cauzele hipernatremiei: pierderile hidrice sau excesul de sodiu 302
Edemul: excesul de lichid la nivel tisular 302
Edemul intracelular 302
Edemul extracelular 302
Rezumatul cauzelor edemului extracelular 303
Mecanisme de sigurantă care în mod normal previn instalarea edemului 304
Lichidele din “spatiile potentiale” ale organismului 305
CAPITOLUL 26
Formarea urinei: I. Filtrarea glomerulară, fluxul sangvin renal si controlul acestora 307
Rolurile multiple ale rinichilor în homeostazie 307
Anatomia functională a rinichilor 308
Organizarea generală a rinichilor si a tractului urinar 308
Aportul sangvin renal 309
Nefronul reprezintă unitatea functională a rinichiului 310
Mictiunea 311
Anatomia functională si conexiunile neurale ale vezicii urinare 311
Transportul urinei prin uretere de la rinichi la vezica urinară 312
Inervatia vezicii urinare 312
Umplerea vezicii urinare si tonusul peretelui vezical; cistometrograma 312
Reflexul de mictiune 313
Facilitarea sau inhibitia mictiunii de către creier 313
Tulburări de mictiune 313
Urina se formează prin filtrare glomerulară, reabsorbtie tubulară si secretie tubulară 314
Filtrarea, reabsorbtia si secretia diferitelor substante 315
Filtrarea glomerulară — prima etapă a procesului de formare a urinei 316
Compozitia filtratului glomerular 316
RFG reprezintă aproximativ 20% din fluxul plasmatic renal 316
Membrana glomerulară 316
Factorii determinanti ai RFG 317
RFG creste direct proportional cu cresterea coeficientului de filtrare glomerulară 318
Cresterea presiunii hidrostatice în capsula Bowman determină reducerea RFG 318
Cresterea presiunii coloid-osmotice în capilarele glomerulare determină scăderea RFG 318
Cresterea presiunii hidrostatice glomerulare determină cresterea RFG 319
Fluxul sangvin renal 320
Fluxul sangvin renal si consumul de oxigen 320
Factorii determinanti ai fluxului sangvin renal 320
Fluxul sangvin prin vasele drepte din medulara renală este foarte scăzut comparativ cu fluxul sangvin din corticala renală 321
Controlul fiziologic al filtrării glomerulare si al fluxului sangvin renal 321
Activarea sistemului nervos simpatic determină scăderea RFG 321
Controlul circulatiei renale de către hormoni si autacoizi 322
Autoreglarea RFG si a fluxului sangvin renal 323
Autoreglarea RFG este importantă pentru prevenirea variatiilor extreme ale
excretiei renale 323
Rolul mecanismului de feedback tubulo-glomerular în autoreglarea RFG 323
Autoreglarea miogenă a fluxului sangvin renal si a RFG 325
Alti factori care determină cresterea fluxului sangvin renal si a RFG: aportul crescut
de proteine si hiperglicemia 325
CAPITOLUL 27
Formarea urinei: II. Procesarea tubulară a filtratului glomerular 327
Reabsorbtia si secretia tubulară 327
Reabsorbtia tubulară este selectivă si importantă din punct de vedere cantitativ 327
Procesul de reabsorbtie tubulară se realizează atât prin mecanisme de transport pasiv
cât si activ 328
Transportul activ 328
Reabsorbtia pasivă a apei prin mecanism osmotic este cuplată în principal cu
reabsorbtia sodiului 332
Reabsorbtia ionilor de clor, a ureei si a altor solvati prin difuziune pasivă 332
Reabsorbtia si secretia la nivelul diferitelor segmente ale nefronului 333
Reabsorbtia în tubulii proximali 333
Transportul solvatilor si al apei la nivelul ansei Henle 334
Tubulul distal 336
Portiunea terminală a tubulului distal si segmentul cortical al tubulului colector 336
Ductul colector medular 337
Privire de ansamblu asupra concentratiilor diferitelor tipuri de solvati înregistrate în
fiecare segment tubular 338
Reglarea reabsorbtiei tubulare 339
Echilibrul glomerulo-tubular — capacitatea tubulilor renali de a creste rata reabsorbtiei
ca răspuns la cresterea încărcării tubulare 339
Fortele fizice care actionează în capilarele peritubulare si în lichidul interstitial 339
Efectul presiunii arteriale asupra debitului urinar — mecanismele natriurezei de presiune si ale diurezei de presiune 341
Controlul hormonal al reabsorbtiei tubulare 342
Activarea sistemului nervos simpatic determină cresterea reabsorbtiei ionilor de sodiu 343
Utilizarea metodelor de clearance pentru cuantificarea functiei renale 343
Clearance-ul inulinei poate fi utilizat pentru estimarea RFG 344
Clearance-ul creatininei si concentratia plasmatică a creatininei sunt parametri utilizati pentru estimarea RFG 344
Clearance-ul PAH poate fi utilizat pentru estimarea fluxului plasmatic renal 345
Fractiunea de filtrare se calculează prin împărtirea RFG la fluxul plasmatic renal 346
Calculul reabsorbtiei sau secretiei tubulare cu ajutorul valorilor diferitelor tipuri de clearance 346
CAPITOLUL 28
Reglarea osmolaritătii extracelulare si a concentratiei extracelulare a
sodiului 348
Rinichii excretă excesul de apă prin formarea unei urine diluate 348
Concentratia urinei este controlată de hormonul antidiuretic 348
Mecanismele renale cu rol în excretia urinei diluate 349
Rinichii conservă apa prin excretia unei urine concentrate 350
Volumul urinar obligatoriu 350
Conditii necesare pentru concentrarea urinei — nivelul crescut de ADH si un mediu
hiperosmotic la nivelul zonei medulare renale 350
Lichidul interstitial din medulara renală este mentinut hiperosmotic prin functionarea mecanismului prin contracurent 351
Rolul tubulului distal si al ductelor colectoare în excretia unei urine concentrate 352
Ureea contribuie la mentinerea hiperosmolaritătii interstitiului medularei renale si la formarea unei urine concentrate 353
Schimburile prin contracurent din vasele drepte contribuie la mentinerea iperosmolaritătii
zonei medulare renale 354
Privire de ansamblu asupra mecanismului de concentrare a urinei si asupra variatiilor
osmolaritătii în diferite segmente tubulare renale 355
Cuantificarea gradului de dilutie si de concentrare a urinei: “apa liberă” si clearance-ul osmolar 357
Tulburările procesului de concentrare a urinei 357
Controlul osmolaritătii lichidului extracelular si al concentratiei extracelulare a sodiului 358
Estimarea osmolaritătii plasmatice cu ajutorul concentratiei plasmatice a sodiului 358
Mecanismul de feedback osmoreceptori - hormon antidiuretic 358
Sinteza ADH în nucleii hipotalamici supraoptic si paraventricular si eliberarea ADH la
nivelul neurohipofizei 359
Scăderea presiunii arteriale si/sau scăderea volemiei activează reflexe cardiovasculare
care determină eliberarea de ADH 360
Ponderea reflexelor cardiovasculare si a cresterii osmolaritătii în stimularea
secretiei de ADH 360
Alti stimuli care contribuie la reglarea secretiei de ADH 360
Rolul setei în controlul osmolaritătii lichidului extracelular si al concentratiei extracelulare
a ionilor de sodiu 361
Centrii nervosi cu rol în controlul senzatiei de sete 361
Factorii care stimulează senzatia de sete 361
Ingestia de apă este declansată la o valoare prag a osmolaritătii 362
Mecanismul osmoreceptori-ADH si mecanismele de reglare a setei actionează în mod integrat si astfel controlează concentratia sodiului extracelular si osmolaritatea lichidului
extracelular 362
Rolul angiotensinei II si al aldosteronului în controlul osmolaritătii lichidului extracelular
si a concentratiei extracelulare a sodiului 362
Mecanismul care reglează apetitul pentru sare este important pentru controlul volumului
lichidului extracelular si al concentratiei extracelulare a sodiului 363
CAPITOLUL 29
Reglarea renală a nivelului ionilor, de potasiu, calciu, fosfat si magneziu; actiunile integrate ale mecanismelor renale pentru controlul volemiei si volumului lichidului extracelular 365
Reglarea excretiei de potasiu si a concentratiei extracelulare a ionilor de potasiu 365
Reglarea distributiei interne a potasiului 366
Privire de ansamblu asupra excretiei renale de potasiu 367
Secretia de potasiu la nivelul celulelor principale din tubulii distali si din segmentele
corticale ale tubulilor colectori 367
Rezumatul factorilor care reglează secretia de potasiu: concentratia plasmatică a potasiului, aldosteronului, fluxul lichidului tubular si concentratia ionilor de hidrogen 368
Controlul excretiei renale de calciu si al concentratiei extracelulare a ionilor de calciu 371
Controlul excretiei renale de calciu 372
Reglarea excretiei renale de ioni fosfat 372
Controlul excretiei renale de magneziu si al concentratiei extracelulare a ionilor de
magneziu 373
Actiunea integrată a mecanismelor care controlează volumul lichidului extracelular 373
în conditii normale excretia si aportul de sodiu sunt egale 373
Excretia de sodiu este controlată prin modificarea ratei de filtrare glomerulară sau
a ratei de reabsorbtie tubulară a sodiului 374
Importanta natriurezei de presiune si a diurezei de presiune în mentinerea homeostaziei sodiului si a echilibrului lichidian 374
Natriureza si diureza de presiune sunt componente cheie ale mecanismelor de
feedback care controlează volumele compartimentelor lichidiene ale organismului si presiunea arteriala nou-născutului 1042
Cresterea si dezvoltarea functională a fătului 1042
Dezvoltarea diferitelor organe si sisteme 1042
Adaptarea fătului la viata extrauterină 1044
Initierea respiratiei 1044
Modificările circulatorii la nastere 1045
Aspecte ale nutritiei nou-născutului 1047
Probleme functionale speciale ale nou-născutului 1047
Sistemul respirator 1047
Circulatia 1047
Echilibrul hidric, acido-bazic si functia renală 1048
Functia hepatică 1048
Digestia, absorbtia si metabolizarea substantelor nutritive; principii de nutritie 1048
Imunitatea 1049
Tulburări endocrinologice 1049
Probleme speciale determinate de prematuritate 1050
Imaturitatea nou-născutului prematur 1050
Instabilitatea sistemelor de reglare a
homeostaziei la nou-născutul prematur 1050
Riscul aparitiei cecitătii ca urmare a administrării la prematur a terapiei cu oxigen în exces 1051
Cresterea si dezvoltarea copilului 1051
Dezvoltarea comportamentală 1052
PARTEA XV
Fiziologie sportivă
CAPITOLUL 84
Fiziologie sportivă 1055
Muschii si efortul fizic sportiv 1055
Forta, puterea si rezistenta musculară 1055
Sistemele metabolice ale muschiului în conditii de efort fizic sportiv 1056
Sistemul fosfocreatină-creatină 1057
Substantele nutritive consumate în cadrul activitătii musculare 1059
Efectul antrenamentului sportiv asupra muschilor si asupra performantei musculare 1060
Respiratia în efortul fizic sportiv 1061
Sistemul cardiovascular în efortul fizic sportiv 1062
Căldura corporală în efortul fizic sportiv 1065
Lichidele corpului si clorura de sodiu în efortul fizic sportiv 1065
Medicamentele si sportivii 1065
Conditia fizică bună prelungeste viata 1066
Index